ANAF a descoperit o rețea de fraudă în reciclare: 18 milioane de lei dispăruți prin facturi fictive

O companie din București care activa în domeniul reciclării deșeurilor de ambalaje este acuzată că a pus la punct un mecanism complex de evaziune fiscală prin intermediul unei rețele de firme fictive. Potrivit inspectorilor fiscali, schema ar fi fost folosită pentru a sustrage peste 18 milioane de lei din bugetul statului, iar ancheta a scos la iveală inclusiv retrageri masive de numerar și achiziția unui autoturism de lux.

Cazul a fost descoperit de inspectorii Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin structura sa de control, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, după o investigație care a analizat activitatea companiei în perioada 2023–2025.

Afacere aparent legală, mecanism de fraudă în spate

La prima vedere, societatea avea o activitate legitimă. În intervalul analizat, firma a raportat încasări de peste 53 de milioane de lei din servicii de reciclare a deșeurilor de ambalaje. În realitate însă, spun inspectorii fiscali, contabilitatea companiei ar fi fost umflată cu facturi fictive emise de nouă firme fără activitate economică reală.

Prin aceste documente, compania pretindea că achiziționează deșeuri sau servicii de sortare și dezmembrare. Cheltuielile inexistente erau apoi folosite pentru a reduce artificial profitul impozabil și pentru a deduce ilegal TVA.

Mai mult, în unele cazuri ar fi fost utilizat abuziv și mecanismul taxării inverse, o procedură fiscală care, în mod normal, simplifică plata TVA în anumite tranzacții comerciale.

Cum funcționa schema

Potrivit anchetei, mecanismul era relativ simplu, dar bine organizat:

• compania principală încasa bani reali de la clienți pentru activități de reciclare;
• în contabilitate erau introduse facturi false emise de firme-fantomă;
• cheltuielile fictive reduceau profitul declarat și implicit impozitul datorat statului;
• TVA era dedus ilegal, diminuând și mai mult obligațiile fiscale.

După transferul banilor către firmele din rețea, sumele erau retrase rapid în numerar prin conturile unor persoane fizice. O parte dintre bani ar fi ajuns ulterior în patrimoniul personal al administratorilor companiei.

Cele nouă societăți implicate în schemă aveau caracteristici similare: nu aveau angajați, nu funcționau la adresele declarate și unele nici măcar nu dețineau conturi bancare operaționale.

Mai mult, șase dintre aceste firme au fost create în 2024 și declarate inactive în 2025, ceea ce indică, potrivit inspectorilor, că au fost înființate strict pentru emiterea de facturi fictive pe o perioadă limitată.

Anchetatorii au constatat și că aceste companii aveau practic un singur „client”: firma aflată în centrul investigației.

Documente fictive și lipsa infrastructurii

Verificările au scos la iveală și alte indicii ale fraudei. Procesele-verbale de prestări servicii menționau persoane care nu avuseseră niciodată contracte de muncă cu respectivele firme.

În plus, lipseau documentele tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor, iar cantitățile declarate nu corespundeau cu cele efectiv procesate. De asemenea, firmele nu dispuneau de utilajele sau sistemele informatice necesare pentru activitățile pe care pretindeau că le desfășoară.

O parte din fondurile obținute prin acest mecanism ar fi fost retrase direct în numerar sau folosite pentru cheltuieli personale. Inspectorii au identificat peste 2 milioane de lei retrași în acest mod.

Cea mai mare sumă, aproximativ 10,43 milioane de lei, a fost transferată către una dintre firmele fictive, de unde a fost retrasă treptat prin conturi aparținând unor persoane fizice.

Un detaliu care a atras atenția anchetatorilor a fost achiziția unui autoturism de lux evaluat la aproximativ 487.500 de euro, cumpărat din banii proveniți din schema frauduloasă.

Sechestru pe bunurile companiei

Pentru a preveni înstrăinarea bunurilor înainte de recuperarea prejudiciului, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra mai multor active ale societății. Printre acestea se numără un teren intravilan de peste 1.000 de metri pătrați din București, două autoturisme și conturile bancare ale companiei.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală, deoarece prejudiciul estimat depășește pragurile care atrag răspunderea penală pentru evaziune fiscală.

Sectorul reciclării deșeurilor este considerat de Agenția Națională de Administrare Fiscală drept unul cu risc fiscal ridicat. În mai multe cazuri investigate în ultimii ani, mecanismul taxării inverse a fost exploatat pentru a crea scheme de fraudă prin intermediul unor firme-fantomă.

Cazul descoperit la București urmează același tipar: o companie reală, cu activitate economică aparent normală, înconjurată de o rețea de societăți create special pentru a genera cheltuieli fictive și pentru a reduce artificial taxele datorate statului.