Analistul Valentin Stan avertizează că România ar putea fi băgată în război. Ce presupune noul proiect de lege al Apărării Naționale

Guvernul a aprobat un proiect de lege care stabilește reguli și măsuri noi legate de apărarea țării. Acest proiect va fi trimis Parlamentului pentru a fi discutat cât mai repede, iar textul a stârnit reacții puternice în spațiul public.

Analistul Valentin Stan avertizează că România ar putea fi „băgată în război” prin lege

Legea spune că Ministerul Apărării va coordona toate acțiunile legate de apărare, iar un nou centru special va conduce la nivel înalt aceste acțiuni. De asemenea, legea permite folosirea forțelor militare și civile atât în țară, cât și în străinătate, pentru a proteja cetățenii și a răspunde unor amenințări neobișnuite.

Legea prevede și colaborarea cu alte țări și organizații internaționale, precum NATO și Uniunea Europeană, pentru a face față pericolelor. În anumite situații speciale, cum ar fi războiul sau stare de urgență, autoritățile pot prelua temporar controlul asupra unor structuri de ordine fără a pierde controlul statului asupra acestora.

Unii oameni cer mai multe lămuriri despre cât de mult pot fi folosite aceste noi puteri, cum vor fi controlate de Parlament și cum vor fi protejate drepturile cetățenilor. Printre vocile critice se numără jurnalistul și analistul politic Valentin Stan, care avertizează că noile prevederi pot deschide calea spre război, iar România ar putea fi implicată de anumite personaje politice.

„Nişte băieţi vor să bage România în război, pe bune de data asta. Nu în sensul că i-a venit cuiva o idee, ci va băga în război prin lege. S-ar putea să vă adunaţi copiii pe la casele voastre, să strângeţi agoniseala de-o viaţă, să le-o puneţi în sacoşă şi să-i trimiteţi undeva unde nu ajunge mâna lui Bolojan la ei, că dacă apare vreo revoltă populară în R. Moldova care să o dea jos pe Maia Sandu, să nu trebuiască să ne trezim la mobilizare şi să intrăm cu armata să o aşezăm pe Maia Sandu pe tron.
Un proiect de lege al Apărării Naţionale a României privind datele normative adoptate în cadrul şedinţei Guvernului României din 2 octombrie 2025.
Legea spune că Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilităţi militare şi non militare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia pentru contracararea ameninţărilor hibride, la propunerea preşedintelui României, după consultarea CSAT.
Dacă nişte derbedei câştiga alegerile, aşa cum spunea şi Nicusor Dan ca Serviciile influenţează alegerile, statul e format din ce rezultă din alegeri. Este o clică pe tot lanţul de comandă. Toţi sunt mână în mână, preşedintele, CSAT-ul şi Parlamentul. Cum e acum! CSAT-ul e format din persoanele alese de popor”, a transmis Valentin Stan, analist politic, istoric și jurnalist român.

Proiectul de Lege al apărării naționale a României

Joi, 2 octombrie 2025, Guvernul României, în cadrul ședinței, a adoptat proiectul de lege al apărării naţionale a României. Redăm în cele ce urmează întregul comunicat.

„Proiectul de lege este în acord cu modificările legislative cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, asimilează bunele practici identificate în misiuni și operații sau din conflictele recente, precum și necesitatea abordării apărării naționale în contextul apărării colective, în cadrul NATO și a Politicii de Securitate si Apărare Comună a Uniunii Europene.

Proiectul de lege, adoptat de Guvern, va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

Principalele modificări aduse de proiectul de lege:

• Legislația se raportează la documentele de planificare și implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării și a Strategiei Militare (în curs de elaborare pe o perioadă de 6 luni de la preluarea mandatului de Președinte al României).

• Proiectul prevede rolul MApN de integrare și conducere, într-o concepție unitară, a acțiunilor tuturor forțelor participante la apărarea țării.

• Noul act normativ va crea cadrul pentru o reacție adaptată, graduală, de descurajare si apărare, la nivel național și în contextul cooperării cu organizațiile internaționale (NATO, UE, ONU ș.a.).

• De asemenea, va asigura cadrul legal pentru transferul de autoritate și completează Legea 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României. Transferul de autoritate are caracter temporar și nu implică nicio restrângere a autorității naționale asupra forțelor armate și, pe durata acestuia, personalul participant este permanent sub autoritatea legii române.

• Va statua principiul conducerii unice, interinstituționale, la nivel strategic (Centrul Național Militar de Comandă – CNMC).

• Va stabili competențele și modalitatea de angajare a capabilităților militare și non-militare constituite la pace, în situația amenințărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepționale (criză, asediu, război).

• Va asigura cadrul legal pentru angajarea capabilităților militare și non-militare în afara teritoriului statului român pentru protejarea cetățenilor aflați în pericol.

• Va asigură coerența efortului național de apărare și inițierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum și a necesității de adaptare și conjugare a acțiunilor tuturor instituțiilor, prin militarizarea forțelor de protecție din cadrul MAI.

• Va avea impact asupra militarizării structurilor MAI, la starea de asediu, mobilizare sau război, va genera o serie de avantaje operaționale esențiale, în ceea ce privește crearea unei imagini strategice integrate și capacitatea de coordonare a forțelor.

• Noua lege contribuie la corelarea misiunilor esențiale ale Armatei României, în pregătirea și desfășurarea operațiilor militare pe teritoriul statului român”, se arată în proiectul de lege.