Asumare pe repede înainte. Guvernul forțează adoptarea noii legi a pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan intră marți după-amiază, 2 decembrie, în Parlament pentru unul dintre cele mai sensibile momente ale mandatului său: asumarea răspunderii Guvernului pe reforma pensiilor magistraților, un proiect care ridică gradual vârsta de pensionare și rescrie regulile unui sistem aflat de ani de zile în centrul dezbaterilor publice.

Marți, de la ora 14.30, parlamentarii se reunesc mai întâi într-o ședință solemnă dedicată Zilei Naționale, o ceremonie festivă care marchează 1 Decembrie. Dar tensiunea reală începe imediat după închiderea acestei sesiuni, când plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului va trece la punctul fierbinte al zilei: angajarea răspunderii pe noua lege a pensiilor magistraților.

Reforma reluată de Guvern vine după ce proiectul inițial al executivului Bolojan a fost respins de Curtea Constituțională. Amintim cum guvernul a trimis legea la CCR fără să aștepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Joi, CSM a emis în cele din urmă avizul, unul negativ, dar acest lucru permite totuși continuarea procedurii de asumare în Parlament.

Ce prevede noua lege pe care Guvernul și-o asumă

Cabinetul Bolojan a adoptat vineri, 28 noiembrie, o nouă formă a proiectului, compatibilă cu angajamentele luate de România prin PNRR. Cea mai importantă schimbare: creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani.

Noua variantă păstrează principiul ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în proiectul declarat neconstituțional. Însă Guvernul a modificat perioada de tranziție, extinsă acum de la 10 la 15 ani. Practic, sistemul ajunge la forma finală abia în 2042, când judecătorii și procurorii vor ieși la pensie la 65 de ani. Vârsta crește cu un an în fiecare an până la atingerea pragului stabilit.

Legea introduce și o nouă formulă de calcul: pensia de serviciu va porni de la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă.

Rămâne posibilitatea pensionării anticipate, însă doar pentru magistrații cu o vechime de 35 de ani. În plus, cei care aleg ieșirea anticipată și nu au împlinit 65 de ani vor primi o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

În prezent, pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, o diferență semnificativă față de formula propusă acum.