Titlurile zilei

Averea unui bogătaș din Iași a ajuns să fie tratată în instanță! Fiica mogulului vrea să pună mâna pe moștenire! În joc sunt terenuri importante care au ajuns în vistieria statului! (Exclusiv)

Publicat: 15 sept. 2020
O femeie le-a cerut judecătorilor ieșeni să îi restituie pământul tatălui ei, care a fost condamnat în urmă cu aproape 70 de ani, după cel de-Al Doilea Război Mondial
Sediul noului Palat de Justiție din Iași

O femeie a apelat la judecătorii ieșeni pentru a recupera pământul tatălui ei! Bărbatul a fost condamnat după cel de-Al Doilea Război Mondial, pe motiv că ar fi maltratat prizonieri ruși! Marinela Luminița Haulică a susținut că, de fapt, condamnarea suferită de tatăl ei a fost una politică

O ieșeancă a apelat la judecători pentru a recupera averea tatălui! Bărbatul a fost condamnat după cel de-Al Doilea Război Mondial, pe motiv că ar fi maltratat prizonieri ruși! Totuși, judecătorii din cadrul Tribunalului Iași au respins recent acțiunea formulată de Marinela Luminița Haulică.

„Instanța respinge cererea de chemare în judecată. De asemenea, respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată”, au precizat magistrații ieșeni.

De remarcat este faptul că sentința nu este definitivă, aceasta putând fi contestată.

Marinela Luminița Hăulică le-a cerut judecătorilor ieșeni să constate caracterul politic al condamnării tatălui său

Procesul în cadrul căruia Marinela Luminița Hăulică a dat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a început pe 3 iunie 2019. Astfel, ieșeanca le-a cerut magistraților să constate caracterul politic al condamnării suferite de tatăl ei. Aceasta a relatat că tatăl ei a fost condamnat de Curtea de Apel București în urmă cu aproape 7 decenii.

„Sunt moștenitoarea numitului N.D.C. Pe rolul Judecătoriei Iași este înregistrat un dosar având ca obiect obligația de a face / reconstituirea dreptului de proprietate teren confiscat prin Deciziunea penală a Curții din București – Secția II Penală. Tatăl meu a fost trimis în judecată și condamnat definitiv pentru fapta prevăzută de art. 1, lit. a din Legea nr. 207/1947, pentru că, având repartizați la muncile agricole prizonieri sovietici, le-ar fi aplicat tratamente neomenoase, i-ar fi lovit, bruscat și cazat în condițiuni de natură a le periclita sănătatea.

Judecata de care a avut parte tatăl meu a avut un caracter aparent, în condițiile în care martorii propuși în apărare au dovedit caracterul neîntemeiat al acuzării. Măsura folosirii prizonierilor ca forță de muncă a fost una acceptată de Statul Român. Activitatea era coordonată și supravegheată de Marele Stat Major, care punea la dispoziție un medic și un sanitar. Ministerul Sănătății și Ocrotirii Sociale a dispus ca medicii-șefi ai Serviciilor Sanitare Județene să viziteze și să dea asistență sanitară necesară prizonierilor”, a precizat femeia în fața judecătorilor.

Condamnările din România, o „vânătoare de vrăjitoare” cu interese politice

Reclamanta a mai afirmat faptul că preluarea puterii politice de către forțele comuniste au făcut ca procesul de identificare și tragere la răspundere penală a persoanelor vinovate de astfel de infracțiuni să fie, în România, subordonată intereselor politice de consolidare a unui regim dictatorial instaurat în condițiile ocupației sovietice.
La rândul lor, reprezentanții Statului Român au cerut respingerea cererii formulată de ieșeancă.

„Solicitarea reclamantei de constatare a caracterului politic al condamnării tatălui ei nu poate fi primită de către instanță, întrucât infracțiunea a fost săvârșită în perioada 1942-1943, cu 2 ani înainte de instaurarea regimului comunist. Pe calea acestei acțiuni nu se poate revizui sentința de condamnare și reanaliza situația de fapt. De asemenea, tatăl reclamantei a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, faptă care este exclusă din sfera de aplicare a Legii nr. 221/2009”, au precizat reprezentanții Statului Român în instanță.

„Tatăl meu nu a manifestat niciun fel de opoziție față de autorități!”

Femeia a depus la instanță mai multe documene, arătând că tatăl ei a fost condamnat definitiv în anul 1952, precum și acte din care rezultă preluarea proprietății sale de către stat.

„Tatăl meu a fost condamnat în anul 1952 pentru aplicarea de tratamente neomenoase prizonierilor de război soldați sovietici”, a subliniat ieșeanca.

Totuși, judecătorii din cadrul Tribunalului Județean au decis respingerea acțiunii formulată de aceasta.

„Este de necontestat că măsura condamnării și confiscării averii suferită de tatăl reclamantei i-a creat acestuia prejudicii ale căror consecințe s-au repercutat în mod negativ asupra vieții sale ulterioare, precum și atributele ce țin de relațiile sociale, respectiv onoare și reputație. Condamnarea si confiscarea averii constituie suferințe care, în mod cert, justifică acordarea unei compensații materiale pentru abuzurile suportate, cu condiția, însă, de a fi îndeplinite cerințele actului de reparație pe care se fundamentează o asemenea cerere. Or, în speță, situația autorului reclamantei nu se circumscrie domeniului de aplicare a Legii nr. 221 /2009, sub mai multe aspecte, în condițiile în care martorul propus de reclamantă a declarat că tatăl reclamantei nu a avut niciun fel de stări conflictuale cu autoritățile comuniste, iar, din actele dosarului, nu reiese că acesta și-a manifestat opoziția sau revolta față de regimul comunist”, au concluzionat magistrații ieșeni.

Ce spune legislația română despre condamnările politice suferite în perioada regimului comunist

Legea nr. 221/2009 are ca obiect de reglementare stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor care au suferit condamnări cu caracter politic sau față de care au fost luate măsuri administrative asimilate condamnărilor politice, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Acest act normativ adoptat după aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990 și O.U.G. nr. 214/1999 a completat cadrul legislativ existent, referitor la acordarea reparațiilor morale și materiale pentru prejudiciile suportate de victimele regimului totalitar.

„În condițiile în care condamnarea penală suferită de tatăl reclamantei și confiscarea averii nu au reprezentat consecința unei atitudini ostile regimului comunist, nu au fost generate de o activitate politică în forma prevăzută de Legea nr. 221/2009, ci a avut la bază criterii de apartenență la clasa socială a deținătorilor de pământ (chiaburi), instanța va respinge cererea”, au încheiat judecătorii ieșeni.





Comentarii
  • Sa scrieti luna asta si despre fiica bogatasului Ciampion.
    I-au ramas un analizor de gaze, bun-bunut, o datorie de vreo 750000 de euroi si niste poze de la o casa cu crama si piscina. Color !
    Noroc cu Babette, ca ramanea si in drum,cu averea ei cu tot.
    P.s. Puscociul poate fi solicitat in instanta. Numai ca nu mai are glont pe teava.

Adauga un comentariu