Fostul premier și lider al Theodor Stolojan consideră că președintele României, Nicușor Dan, nu are motive să amâne desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, în contextul în care Parlamentul a demonstrat deja că există o majoritate capabilă să susțină o moțiune de cenzură. În opinia liberalului, Constituția obligă șeful statului să acționeze rapid pentru a debloca situația politică.
Declarațiile vin după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură adoptată în Parlament cu sprijinul Partidul Social Democrat și al Alianța pentru Unirea Românilor. În aceste condiții, Theodor Stolojan susține că rezultatul votului arată clar existența unei majorități parlamentare și că președintele ar trebui să țină cont de acest fapt atunci când decide desemnarea viitorului premier.
Planul lui Theodor Stolojan după căderea Guvernului Bolojan
Fostul prim-ministru afirmă că șeful statului nu poate ignora prevederile Constituției doar pentru că dorește să se asigure în prealabil că viitorul guvern va avea o majoritate clară în Parlament. Potrivit lui Theodor Stolojan, legea fundamentală stabilește pașii care trebuie urmați într-o astfel de situație, iar aceștia nu lasă loc pentru interpretări politice.
El a explicat că votul pentru moțiunea de cenzură reprezintă deja o demonstrație de forță în Parlament. Chiar dacă ulterior unele partide sau parlamentari își pot nuanța pozițiile, realitatea rămâne aceea că guvernul a fost demis cu sprijinul unei majorități.
În opinia lui Theodor Stolojan, președintele nu ar trebui să piardă timp într-un moment în care România se confruntă cu provocări economice majore. Desemnarea rapidă a unui candidat la funcția de premier ar permite acestuia să înceapă negocierile politice pentru formarea unei majorități și pentru ajustarea programului de guvernare.
Fostul lider liberal atrage atenția că noul premier ar avea la dispoziție zece zile pentru a veni în fața Parlamentului cu o echipă guvernamentală și cu un program revizuit, care să răspundă atât problemelor interne, cât și angajamentelor asumate de România în fața partenerilor externi. În special, el menționează presiunea uriașă generată de deficitul bugetar și necesitatea refinanțării datoriei publice.
Totuși, Theodor Stolojan este sceptic în privința unei formule de guvern minoritar susținut de social-democrați și de Uniunea Democrată Maghiară din România. El afirmă că liberalii nu ar vota învestirea unui astfel de cabinet și că, în aceste condiții, prima propunere de guvern ar putea să cadă în Parlament.
În scenariul său, dacă primul executiv nu ar obține votul de încredere, ar urma o a doua încercare de formare a guvernului. Theodor Stolojan consideră că atunci ar trebui propus din nou Ilie Bolojan, în jurul căruia s-ar putea coagula o majoritate politică mai stabilă.
Fostul premier subliniază că momentul celei de-a doua desemnări va fi decisiv pentru direcția politică a României. Dacă nici al doilea guvern nu ar primi votul Parlamentului, s-ar ajunge rapid la un scenariu extrem: alegeri anticipate.
Constituția permite dizolvarea Parlamentului de către președinte dacă legislativul respinge două propuneri de guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură. Pentru Theodor Stolojan, acest mecanism constituțional ar trebui folosit fără tergiversări, pentru a evita blocajele politice prelungite.
În concluzie, fostul lider liberal transmite că președintele trebuie să acționeze rapid și să urmeze pașii prevăzuți de Constituție, pentru ca România să nu rămână blocată într-o criză politică în timp ce problemele economice devin tot mai presante.
Io deduc ca lui Bolojan i-a placut motiunea si ca mai vrea odata.