Avertisment pentru toată România după furtunile de o violență extremă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Valuri sufocante de căldură, urmate brusc de vijelii, ploi torențiale și furtuni care smulg acoperișuri și doboară copaci. Episoadele de vreme extremă care au lovit România nu mai pot fi privite doar ca fenomene izolate, avertizează climatologii.

Roxana Bojariu, șefa departamentului de climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, explică faptul că fenomenele sunt specifice sezonului cald, însă schimbările climatice le alimentează cu mult mai multă energie.

Consecința este deja vizibilă: valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai lungi, iar furtunile care le întrerup pot avea o violență mult mai mare.

„Trebuie să ne obișnuim încă de pe acum”, avertizează climatologul.

De unde vine violența furtunilor care lovesc România

Explicația pornește de la cantitatea tot mai mare de căldură reținută în sistemul climatic.

Creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, metanul sau oxidul de azot, face ca în sistem să rămână mai multă energie.

„Acest fenomen global deja îl trăim, nu e vorba de proiecții în viitor”, a explicat Roxana Bojariu, la Digi24.

Suprafețele mai calde ale mărilor și oceanelor, dar și solul și vegetația, favorizează evaporarea unei cantități mai mari de apă.

Atmosfera ajunge astfel să conțină mai mulți vapori de apă.

Combinația dintre surplusul de căldură și cantitatea crescută de umezeală alimentează sistemele meteorologice care, în mod normal, apar în această perioadă a anului.

Mai multă energie în atmosferă înseamnă ploi mult mai intense

Valurile de căldură nu sunt un fenomen nou pentru România. Diferența este energia suplimentară care le alimentează.

Potrivit climatologului ANM, acestea devin mai frecvente, mai intense, durează mai mult și pot începe mai devreme.

Când masa de aer foarte cald este înlocuită de instabilitate atmosferică, și furtunile pot deveni mult mai puternice.

„Avem mai multă energie în sistem și această cantitate sporită de vapori de apă care este în atmosferă alimentează ploi mult mai intense decât acum multe decenii”, a explicat Roxana Bojariu.