Bilanț la Parchetul European: Laura Codruța Kovesi predă ștafeta lui Andrés Ritter

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Laura Codruța Kovesi își încheie vineri mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European, fiind înlocuită de procurorul german Andrés Ritter. Fosta șefă a anticorupției românești părăsește prima poziție din EPPO lăsând în urmă o structură operațională consolidată, dar și un avertisment ferm cu privire la presiunile politice și financiare care pândesc viitorul anchetelor transfrontaliere.

Tranziția de la vârful Parchetului European marchează finalul primei etape din istoria instituției cu sediul la Luxemburg. Sub conducerea lui Kovesi, EPPO a crescut exponențial, ajungând să investigheze fraude cu un impact financiar uriaș asupra bugetului Uniunii Europene. De la 1 noiembrie, conducerea va fi preluată de germanul Andrés Ritter, numit pentru un mandat de șapte ani, care va trebui să gestioneze o moștenire complexă și un volum de muncă aflat în plină expansiune.

Radiografia unui mandat de șapte ani la Parchetul European

Activitatea operațională a EPPO, începută la 1 iunie 2021, a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană în raportul publicat pe 18 septembrie. Datele oficiale indică o evoluție accelerată a dosarelor gestionate de procurorii europeni:

Evoluția dosarelor: Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 la 3.602 la finele anului 2025.

Impactul financiar: Valoarea prejudiciilor estimate în dosarele în desfășurare a atins suma de 67,27 miliarde de euro, reprezentând valoarea presupusă a fraudelor investigate.

Dinamica recentă: Numai pe parcursul anului 2025 au fost deschise 2.030 de anchete noi, cu 35% mai multe față de anul anterior.

Eficiența în instanță: Rata condamnărilor în cauzele soluționate definitiv s-a menținut aproape de pragul de 95%.

• În rapoartele oficiale, fondurile recuperate sau sechestrate definitiv și virate înapoi reprezintă o fracțiune din valoarea dosarelor deschise.

Deși rezultatele confirmă rolul esențial al EPPO în protejarea bugetului comunitar și combaterea fraudelor transfrontaliere cu TVA, Comisia Europeană a evidențiat și vulnerabilitățile structurale ale instituției, legate în special de lipsa resurselor și de fricțiunile de cooperare cu unele autorități judiciare naționale.

Semnal de alarmă din interior: Independenta și subfinanțarea EPPO

Înaintea predării mandatului, Laura Codruța Kovesi a atras atenția, într-un interviu acordat publicației POLITICO, că performanțele obținute nu garantează stabilitatea viitoare a Parchetului European. Fosta șefă a DNA a subliniat că menținerea unei conduite independente este principala miză pentru succesorul său.

„Provocarea cheie pentru EPPO şi, în special, pentru succesorul meu va fi menţinerea independenţei şi credibilităţii EPPO”

Kovesi a criticat deschis deficitul de personal, precizând că EPPO are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, în timp ce bugetul curent acoperă doar 180 de posturi. De asemenea, aceasta a denunțat birocrația, întârzierile în reformele legislative și atitudinea schimbătoare a unor lideri politici atunci când anchetele le atrag sfera de interes. Fosta șefă a EPPO a punctat că independența justiției este susținută declarativ până în momentul în care investigațiile vizează factori de decizie sau apropiați ai acestora, dând ca exemplu situația din Grecia în cazul anchetelor privind subvențiile agricole.

Cu privire la dosarele cu miză majoră, cum este ancheta referitoare la achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, Kovesi a preferat să nu comenteze cazuri concrete, punctând doar că suprapunerile de competență cu structurile naționale pot crea blocaje. La final de drum, deși a catalogat conducerea Parchetului European drept cea mai grea sarcină din cariera sa profesională, Kovesi a afirmat că ar urma exact același parcurs dacă ar fi să o ia de la capăt.