Biologia somnului (17): Poate un somn scurt compensa lipsa unei nopți de somn?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În articolul precedent, am descoperit că somnul nu contribuie doar la consolidarea memoriei, ci și la uitarea selectivă a informațiilor mai puțin importante. Am văzut că, în timpul nopții, creierul nu păstrează tot ceea ce trăim, ci sortează, organizează și rafinează experiențele zilei, pentru ca memoria să rămână eficientă și adaptată nevoilor noastre. În mod firesc, această perspectivă ridică o nouă întrebare.

Dacă somnul are un rol atât de important în funcționarea creierului, ce se întâmplă atunci când nu reușim să dormim suficient? Putem recupera măcar o parte dintre beneficiile unei nopți pierdute printr-un somn scurt în timpul zilei?

În reflecția de astăzi, pornim de la cercetările prezentate de Matthew Walker în Why We Sleep (2017), pentru a explora una dintre cele mai frecvente întrebări despre somn. Vom descoperi că, deși un somn scurt poate susține temporar vigilența și performanța, el nu poate reproduce complexitatea proceselor biologice care au loc în timpul unei nopți complete de somn. Diferența dintre cele două ne ajută să înțelegem de ce somnul nu este doar o perioadă de odihnă, ci unul dintre cele mai sofisticate mecanisme de întreținere a creierului și a organismului.

Biologia somnului (17): Poate un somn scurt compensa lipsa unei nopți de somn?

În articolul precedent, am explorat consecințele profunde ale privării de somn asupra creierului și organismului. Am văzut că lipsa somnului afectează memoria, capacitatea de învățare, echilibrul emoțional și numeroase procese biologice esențiale pentru sănătatea noastră. În mod firesc, apare o întrebare pe care mulți dintre noi ne-am pus-o, probabil, cel puțin o dată: Dacă nu reușim să dormim suficient în timpul nopții, putem recupera printr-un somn scurt în timpul zilei? Răspunsul oferit de cercetările prezentate de Matthew Walker în Why We Sleep (2017) este mai nuanțat decât un simplu „da” sau „nu”.

Cum a apărut conceptul de „power nap” sau „somn scurt revitalizant”?

În anii 1980 și 1990, cercetătorii David Dinges și Dr. Mark Rosekind au colaborat cu Administrația Federală a Aviației din Statele Unite (Federal Aviation Administration – FAA) pentru a răspunde unei întrebări cu implicații directe asupra siguranței zborului.

Piloții petrec adesea multe ore în stare de veghe și sunt nevoiți să ia decizii rapide în condiții de oboseală. Cercetătorii au dorit să afle dacă perioadele scurte de somn, planificate strategic, ar putea reduce riscul apariției microsomnului, ar putea menține vigilența și ar putea limita scăderea performanței cognitive în timpul zborurilor lungi.

Rezultatele au fost remarcabile. Somnul de scurtă durată s-a dovedit util. Însă doar în anumite condiții. Momentul în care dormim contează. Poate că cea mai importantă concluzie a acestor cercetări este că eficiența unui somn scurt depinde în mare măsură de momentul în care este făcut.

Contrar intuiției, cea mai bună strategie nu este să așteptăm până când oboseala devine copleșitoare. Dimpotrivă, cei care au dormit mai devreme, înainte ca privarea severă de somn să se instaleze, au avut mai puține episoade de microsomn și și-au menținut atenția și vigilența la un nivel semnificativ mai bun decât cei care au încercat să recupereze după ce oboseala se acumulase deja. Conceptul cunoscut astăzi sub numele de power nap era denumit inițial planned napping sau prophylactic napping, adică un somn planificat preventiv, menit să reducă efectele oboselii înainte ca acestea să devină evidente.

Dar poate un somn scurt să înlocuiască somnul de noapte?

Aici apare una dintre cele mai importante concluzii subliniate de Matthew Walker.

Un somn scurt poate susține temporar funcționarea creierului. Nu poate însă înlocui o noapte completă de somn. Niciun medicament, niciun dispozitiv, nicio tehnică de motivare și nici cel mai bine planificat somn de după-amiază nu pot reproduce întreaga complexitate biologică a proceselor care au loc pe parcursul unei nopți complete de somn.

În timpul somnului nocturn, creierul și organismul trec prin cicluri repetate de somn NREM și REM, fiecare dintre acestea îndeplinind funcții esențiale. Sunt consolidate amintirile și învățarea, sunt procesate emoțiile, sunt restaurate procesele metabolice, este susținut sistemul imunitar, iar creierul își optimizează capacitatea de a lua decizii și de a rezolva probleme complexe. Un somn scurt poate îmbunătăți temporar vigilența. Însă nu poate reproduce întreaga arhitectură biologică a unei nopți de somn.

De ce avem impresia că ne descurcăm și cu mai puțin somn?

Poate una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale cercetărilor asupra somnului este faptul că majoritatea oamenilor nu sunt capabili, din punct de vedere biologic, să funcționeze optim atunci când dorm prea puțin, în mod cronic.

Mai mult decât atât, pe măsură ce privarea de somn se prelungește, capacitatea noastră de a ne evalua propriile performanțe începe să scadă. Cu alte cuvinte, continuăm să credem că funcționăm aproape la fel de bine.

În realitate, performanțele cognitive, atenția, timpul de reacție și calitatea deciziilor continuă să se deterioreze, chiar dacă noi devenim din ce în ce mai puțin conștienți de acest lucru. Această iluzie este, poate, unul dintre cele mai periculoase efecte ale lipsei cronice de somn.

Ce putem învăța din toate acestea?

Somnul de după-amiază poate reprezenta un aliat valoros al creierului. Poate reduce temporar oboseala, poate îmbunătăți nivelul de vigilență și poate susține performanța în anumite situații.

Dar el nu poate înlocui procesele profunde de restaurare care au loc în timpul unei nopți complete de somn. Poate că cea mai importantă lecție este aceasta: Somnul nu este o rezervă de timp din care putem recupera oricând avem nevoie. El este un proces biologic care trebuie susținut în mod constant, noapte după noapte.

Iar atunci când îi oferim creierului timpul de care are nevoie pentru a parcurge întreaga arhitectură a somnului, nu investim doar în odihnă. Investim în capacitatea noastră de a învăța, de a lua decizii, de a ne păstra echilibrul emoțional și, în cele din urmă, de a trăi mai sănătos și mai bine.

Dr. Bogdan Matei, medic specialist psihiatru în Franța