Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, avertizează că menținerea unui deficit bugetar ridicat va avea efecte directe asupra costurilor de finanțare și, implicit, asupra ratelor la creditele bancare. Oficialul explică că, pe măsură ce statul se împrumută tot mai mult pentru a acoperi cheltuielile publice, băncile trebuie să ofere dobânzi mai mari la depozite pentru a atrage resursele necesare finanțării creditelor.
„Dacă deficitul bugetar pe balanța primară nu va scădea semnificativ, creșterea datoriei publice va pune presiune pe costurile de finanțare ale statului. Aceasta se transmite direct asupra instituțiilor de credit și, în cele din urmă, asupra ratelor la credite pentru populație și firme”, a explicat Badea.
Oficialul BNR a detaliat mecanismul: titlurile de stat emit randamente de 7-8%, iar băncile trebuie să fie competitive și să ofere dobânzi mai mari la depozite pentru a atrage fonduri suficiente. Acest fenomen, denumit „crowding out”, restrânge resursele disponibile pentru creditarea economiei reale și ridică costurile pentru credite, afectând atât firmele, cât și consumatorii.
Efectele sunt deja vizibile și la nivel local. În Iași, reprezentanți ai băncilor spun că cererea pentru credite ipotecare și de consum a început să încetinească, pe fondul majorării dobânzilor și al prudenței crescute a clienților. Creșterea ratelor va avea un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor, mai ales în orașele mari, unde costul vieții și al locuințelor este deja ridicat.
Badea mai arată că presiunile asupra dobânzilor nu afectează doar împrumuturile, ci și investițiile private: statul concurează cu sectorul privat pentru aceleași resurse financiare, iar creșterea costurilor de finanțare reduce spațiul de manevră al băncilor și al firmelor. În contextul unui deficit de cerere estimat la peste 3% pentru 2026, efectele de „crowding out” se pot amplifica, cu implicații negative asupra creșterii economice a României.