BNR păstrează rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Ce alte hotărâri s-au luat în Consiliul de Administrație

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, în cadrul ședinței de Consiliu de Administrație din 15 ianuarie 2025, decizia de a menține rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, o măsură menită să sprijine stabilitatea prețurilor și să contribuie la creșterea economică sustenabilă pe termen mediu. De asemenea, BNR a decis să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Totodată, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit vor rămâne neschimbate.

BNR păstrează rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an

Rata anuală a inflației a continuat să crească în ultimele luni ale anului 2024, ajungând în decembrie la 5,14%, față de 4,62% în septembrie, o evoluție mai mare decât se anticipase. Această majorare a fost în mare parte determinată de creșterea prețurilor combustibililor, ca urmare a aprecierii dolarului SUA pe piețele internaționale, dar și de creșterea prețurilor alimentelor, cauzată parțial de seceta severă din vara anului 2024 și de scumpirea unor mărfuri pe piețele globale.

Pe de altă parte, rata inflației CORE2 ajustat, care exclude alimentele și energia, a stagnat în decembrie la 5,6%, fiind influențată de efectele contrare. Scăderea prețurilor la unele bunuri non-alimentare a fost contrabalansată de creșterea prețurilor la produsele agroalimentare și de costurile salariale tot mai ridicate, ce au fost parțial transferate asupra prețurilor de consum. Aceste tendințe au fost agravate de așteptările inflaționiste pe termen scurt și de cererea solidă de bunuri.

15:02, 22 Apr 2026

Salariul lui Mugur Isărescu a crescut în 2026. Cât câștigă acum șeful BNR

10:54, 13 Apr 2026

Se schimbă banii în România? BNR explică ce înseamnă trecerea la euro și de ce ar aduce mai multă stabilitate

Economia românească a înregistrat o creștere anuală de 1,2% în trimestrul III 2024, ușor mai mare decât în trimestrul II, în pofida stagnării activității economice în acest interval. Consumul gospodăriilor a continuat să crească, iar formarea brută de capital fix a avut o dinamică negativă accentuată, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele nouă trimestre. În același timp, exporturile nete și-au redus impactul negativ asupra economiei, contribuind la temperarea deficitului comercial și al contului curent.

În ceea ce privește piața muncii, numărul salariaților a continuat să crească, iar rata șomajului a scăzut la 5,3% în noiembrie, față de 5,6% în trimestrul III. Cu toate acestea, provocările rămân, în special în ceea ce privește dinamica salariilor, deficitul de forță de muncă raportat de companii și plata ratelor. Tot mai mulți români au ajuns în situația de a nu-și mai putea plăti datoriile la instituțiile financiare.

BNR subliniază că incertitudinile economice majore provin din riscurile externe, inclusiv conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care afectează stabilitatea economică globală. De asemenea, politica fiscală și măsurile guvernamentale, cum ar fi pachetul fiscal aprobat pentru consolidarea bugetară, pot influența semnificativ evoluțiile economice interne.

Riscurile majore sunt legate și de condițiile meteorologice adverse, care pot afecta prețurile alimentelor și energiei, dar și de evoluțiile pieței muncii. În acest context, BNR monitorizează atent atât mediul intern, cât și pe cel extern, pregătindu-se să ia măsuri suplimentare pentru a menține stabilitatea prețurilor și a susține economia românească.