BNR și Asociația Română a Băncilor reacționează după scandalul ROBOR: „Sunt necesare clarificări pentru a evita confuziile”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Banca Națională a României (BNR) și Asociația Română a Băncilor (ARB) au transmis poziții oficiale după decizia Consiliului Concurenței privind sancționarea mai multor bănci în dosarul ROBOR. Cele două instituții cer clarificări suplimentare și resping interpretările apărute în spațiul public, avertizând că acestea pot afecta încrederea în sistemul bancar și stabilitatea financiară.

Clarificări cerute în scandalul ROBOR. BNR: „Nu este vorba despre reglementări sau politici bancare”

Banca Națională a României a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, că decizia Consiliului Concurenței privind piața monetară trebuie însoțită de explicații suplimentare, pentru a nu genera confuzii sau interpretări eronate în spațiul public.

„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”, a transmis BNR.

Instituția subliniază că investigația nu vizează Banca Națională a României și nici reglementările sau politicile din sectorul bancar.

„Trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. (…) Decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”, a precizat purtătorul de cuvânt al BNR.

BNR explică faptul că rolul său în piața monetară este de administrare și supraveghere, inclusiv prin monitorizarea indicilor ROBOR și ROBID și intervenții atunci când apar dezechilibre semnificative.

Totodată, instituția atrage atenția asupra interpretărilor din spațiul public legate de evoluția ROBOR, în special în perioada 2021–2023, susținând că modificările au fost influențate de contextul inflaționist global, nu de comportamente anticoncurențiale ale băncilor.

„Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală”, se arată în poziția BNR.

În plus, instituția solicită clarificări privind modul în care Consiliul Concurenței a interpretat diferențele de „fracțiuni de procent” în calculul ROBOR și avertizează că lipsa unor explicații detaliate poate alimenta controverse nejustificate.

ARB respinge acuzațiile: „Decizie abuzivă, nefondată și injustă”

Asociația Română a Băncilor (ARB) a reacționat ferm, respingând concluziile Consiliului Concurenței și anunțând că instituțiile bancare vor folosi toate căile legale pentru contestarea deciziei.

„Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii”, a transmis ARB.

Asociația susține că băncile au respectat legislația în vigoare și consideră că decizia afectează reputația întregului sistem bancar.

„Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței”, se arată în comunicat.

ARB solicită explicit autorității de concurență să precizeze clar ce reglementări ar fi fost încălcate și în ce mod s-ar fi produs presupusa distorsionare a pieței.

Totodată, organizația ridică problema autonomiei BNR și susține că intervențiile externe asupra mecanismului ROBOR pot afecta funcționarea pieței monetare și stabilitatea financiară.

„ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare (…) orice intervenție externă care reduce capacitatea BNR de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională”, a transmis ARB.

Atât BNR, cât și ARB critică modul în care este interpretată decizia Consiliului Concurenței, în special ideea de „schimb de informații” între bănci și implicațiile asupra calculului ROBOR.

ARB consideră că lipsa unor probe clare și a unor explicații detaliate riscă să genereze confuzie publică și să afecteze încrederea în sistemul bancar.

„Această orchestrare bazată pe dezinformare publică aruncă o anatemă asupra sistemului bancar”, susține ARB.

De asemenea, reprezentanții sectorului bancar avertizează că o astfel de decizie poate avea efecte economice mai largi, inclusiv asupra finanțării economiei și a statului român.

Vă aducem aminte că scandalul a izbucnit după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancțiuni de aproximativ 3,73 miliarde de lei aplicate unui număr de 10 bănci, în urma unei investigații privind modul de stabilire a indicelui ROBOR. Autoritatea susține că instituțiile financiare ar fi coordonat cotațiile în cadrul procedurii de fixing, prin schimb de informații sensibile, ceea ce ar fi influențat nivelul indicelui folosit ca referință pentru credite. Băncile vizate au respins acuzațiile și au anunțat că vor contesta decizia în instanță, unele dintre ele catalogând sancțiunile drept arbitrare și nefondate.