BNR trage un semnal de alarmă: sectorul bancar trebuie să evite capcana „lazy banking”

Banca Națională a României (BNR) a lansat un avertisment ferm privind riscurile unei abordări de tip „lazy banking” în sectorul financiar autohton, subliniind nevoia unui echilibru între prudență și implicarea activă în susținerea economiei reale. Declarațiile au fost făcute de Matei Kubinschi, director adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, în cadrul unui eveniment dedicat sectorului bancar.

BNR trage un semnal de alarmă. Ce este capcana „lazy banking”

Potrivit reprezentantului BNR, deși băncile din România au adoptat politici mai prudente decât cele din alte state membre ale Uniunii Europene, există un risc real ca această prudență să se transforme într-o formă de pasivitate, în care instituțiile financiare se bazează excesiv pe sprijinul statului, în detrimentul rolului lor activ în finanțarea economiei.

Kubinschi a atras atenția asupra consolidării continue a relației dintre stat și sectorul bancar. Dacă în 2007 activele bancare legate de stat reprezentau mai puțin de 5% din total, în prezent acestea au ajuns să depășească 30%. Această evoluție reflectă o orientare tot mai pronunțată a băncilor către investiții în titluri de stat și participarea în programe garantate de guvern, în detrimentul creditării sectorului privat.

11:49, 20 Nov 2025

Te sună „banca”? Află cum să recunoști o tentativă de fraudă și ce trebuie să faci

„Este foarte clar că politicile băncilor din România sunt ceva mai prudente decât cele din Uniunea Europeană şi au un comportament proactiv în a recunoaşte potenţialele pierderi (…) Dar vedem că relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult. Dacă în 2007 eram sub 5%, astăzi suntem peste 30% din bilanţul băncilor în active legate de stat. Acest fenomen trebuie analizat atent”, a precizat Kubinschi.

În mod paradoxal, deși riscurile asumate de bănci au scăzut – de la peste 50% în 2008 la sub 30% în prezent – această reducere nu s-a tradus într-o creștere a intermedierii financiare. Din contră, România rămâne cu cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, iar tendința recentă este chiar una de scădere.

„Este crucial ca băncile să nu se complacă într-o zonă de confort, să nu se bazeze în mod constant pe stat pentru asumarea riscurilor. Investițiile în titluri de stat și programele garantate sunt sigure, dar nu susțin dezvoltarea economiei reale. E nevoie de un echilibru între prudență și asumare de riscuri sănătoase pentru a încuraja creditarea”, a adăugat oficialul BNR.

Sistemul bancar în România este extrem de profitabil

În ceea ce privește starea generală a sistemului bancar românesc, Kubinschi a evidențiat că profitabilitatea rămâne solidă. Totuși, raportul costuri/venituri a înregistrat o ușoară creștere, după ce în 2023 atinsese un nivel excelent de 47%, semnificativ mai bun decât media din UE. Autoritățile monitorizează cu atenție această evoluție.

„Profitabilitatea se menține la un nivel foarte bun. Avem o creștere ușoară a indicatorului cost/venit, dar sistemul este încă într-o poziție competitivă față de restul Uniunii Europene. În primul trimestru din 2025, evoluțiile sunt relativ similare cu cele din anul anterior”, a explicat Kubinschi.

În ceea ce privește capitalizarea, BNR subliniază că aceasta se menține la un nivel adecvat, în parte datorită recomandărilor instituției către bănci de a reține o parte din profituri pentru formarea unor rezerve de siguranță. Deși s-a înregistrat o ușoară scădere a fondurilor proprii de nivel 1 în decembrie 2024, toate instituțiile financiare s-au conformat recomandării de a păstra 50% din profit.

„Recomandările noastre au fost respectate. Nivelul de capitalizare este rezultatul unei politici prudente și reflectă capacitatea sistemului bancar de a absorbi eventuale șocuri. Avem o bază solidă, dar trebuie să rămânem vigilenți”, a concluzionat reprezentantul BNR.

Astfel, BNR transmite un mesaj clar: sistemul bancar românesc trebuie să-și regăsească rolul activ în economie și să iasă din paradigma confortabilă a „lazy banking”. Într-un mediu macroeconomic încă incert, băncile trebuie să-și asume un rol mai curajos în creditarea sectorului privat și să contribuie mai vizibil la dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale.