Bolile castraveților pot afecta serios cultura, reducând cantitatea și calitatea recoltei. Printre cele mai frecvente boli se numără: făinarea (Sphaerotheca fuliginea), mana (Pseudoperonospora cubensis), patarea unghiulară (Pseudomonas syringae), antracnoza (Colletotrichum lagenarium) și ofilirea, îngălbenirea plantelor.
Castraveții, una dintre cele mai cultivate specii legumicole din lume, sunt afectați de o serie largă de boli, dintre care unele pot compromite complet producția dacă nu sunt prevenite sau gestionate corespunzător.
Bolile castraveților, care sunt cele mai răspândite?
Aceste boli sunt cauzate în principal de fungi, bacterii și virusuri, fiecare având un mod specific de manifestare, de răspândire și de impact asupra culturii. Dintre bolile cu cea mai mare răspândire, mana castraveților, provocată de agentul patogen Pseudoperonospora cubensis, ocupă un loc central.
Această boală se manifestă prin apariția unor pete galbene, unghiulare, delimitate de nervuri, pe fața superioară a frunzelor, care evoluează în necroze brune. Pe fața inferioară a frunzelor, în condiții de umiditate ridicată, apare un puf cenușiu-violaceu, specific infecției. În cazurile grave, frunzele se usucă complet, lăsând plantele fără capacitate de fotosinteză, iar fructele rămân mici, deforme sau avortează.
Făinarea este o altă boală foarte comună, provocată de două specii de fungi, Erysiphe cichoracearum și Sphaerotheca fuliginea, care atacă în special în condiții de temperaturi moderate și umiditate scăzută spre medie. Simptomatologia constă în apariția unei pulberi albe, făinoase, pe suprafața frunzelor, care se extinde rapid în lipsa unui tratament, determinând îngălbenirea, uscarea și căderea prematură a frunzelor. Aceasta are consecințe directe asupra cantității și calității producției.
Un alt agent patogen fungic deosebit de periculos este Botrytis cinerea, responsabil de apariția putregaiului cenușiu. Această boală afectează atât organele vegetative, cât și florile și fructele, manifestându-se prin apariția unor pete umede și moi, acoperite ulterior de un mucegai dens, cenușiu, care conține milioane de spori.
Infecția se propagă rapid în condiții de umiditate ridicată și ventilație slabă, mai ales în spații protejate, precum solariile. De asemenea, Sclerotinia sclerotiorum, agentul putregaiului alb, poate provoca pagube însemnate, în special la nivelul coletului, tulpinii și fructelor, formând un miceliu alb, cotonat, însoțit de scleroți negri, care asigură perenitatea patogenului în sol pentru mai mulți ani.
Care sunt cele mai răspândite boli bacteriene
În ceea ce privește bolile bacteriene, pătarea unghiulară este una dintre cele mai răspândite afecțiuni, produsă de Pseudomonas syringae pv. lachrymans. Se manifestă prin pete unghiulare cu aspect apos, care, odată cu uscarea, capătă o culoare brună și pot perfora frunza. Exsudatul bacterian devine vizibil pe partea inferioară a frunzelor, iar infecția se extinde rapid în condiții de umiditate ridicată și temperaturi moderate. Această boală se transmite prin sămânță, apă, unelte sau contact direct, fiind dificil de controlat odată instalată în cultură.
Pe lângă aceste boli, castraveții sunt sensibili și la infecțiile virale, dintre care virusul mozaicului castraveților (CMV – Cucumber Mosaic Virus) este unul dintre cei mai comuni agenți patogeni. Virusul este transmis prin afide sau prin material săditor infectat, determinând o serie de simptome vizibile: mozaic galben-verzui pe frunze, deformări, reducerea dimensiunii plantelor și a fructelor, precum și pierderi importante de producție.
Deoarece nu există tratamente curative eficiente pentru bolile virale, prevenția este esențială, iar aceasta presupune utilizarea de sămânță certificată, controlul vectorilor și aplicarea unor măsuri stricte de igienă fitosanitară.
În contextul agriculturii moderne, gestionarea integrată a acestor boli presupune o combinație de măsuri preventive, culturale, chimice și, pe cât posibil, biologice. Rotația culturilor, evitarea monoculturii, alegerea de soiuri rezistente, aplicarea tratamentelor fitosanitare în funcție de fenofaza plantelor și condițiile climatice, precum și monitorizarea continuă a stării de sănătate a culturii, sunt factori determinanți în menținerea unui sistem de producție sustenabil.
Totodată, în contextul schimbărilor climatice, riscurile asociate bolilor se accentuează, ceea ce necesită o adaptare continuă a tehnologiilor de cultivare și a strategiilor de protecție a plantelor. Prin urmare, e important să știi cum să previi bolile castraveților.