Bolojan avertizează că ambulanțele ar putea rămâne fără motorină. Acuzații privind banii pentru Urgențe

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ilie Bolojan avertizează că România riscă să ajungă în situația în care ambulanțele nu mai pot interveni din lipsă de motorină, iar unele servicii publice de bază nu mai au finanțare suficientă până la sfârșitul anului. Premierul interimar susține că rectificarea bugetară a devenit urgentă și acuză reducerea la jumătate a alocărilor inițiale pentru unitățile de primiri urgențe de la Floreasca și Târgu Mureș. Aceste riscuri, spune el, justifică propunerea de a vota instalarea Guvernului Luca Niculescu, chiar cu un cost politic pentru PNL.

Invitat la Digi24, Bolojan a afirmat că posibilitățile de realocare a banilor în interiorul ministerelor au fost folosite pentru menținerea serviciilor, dar că acestea nu mai sunt suficiente.

El a prezentat lipsa fondurilor pentru funcționare, scumpirea combustibililor și costul împrumuturilor drept probleme care reclamă un guvern cu puteri depline.

„Aici nu mai e o problemă de calcule politice, e o problemă, pur și simplu, de responsabilitate pentru țara asta”, a declarat premierul interimar.

„Avem un accident și nu ajung ambulanțele pentru că nu mai au motorină”

Bolojan a susținut că instituțiile cu un consum important de combustibil se confruntă cu cheltuieli mai mari decât cele prevăzute la construirea bugetelor.

Potrivit explicației sale, creșterea prețurilor la carburanți a accelerat consumarea fondurilor, ceea ce face necesară suplimentarea acestora prin rectificare.

„Gândiți-vă, de exemplu, că un alt efect pe care îl avem este că bugetele instituțiilor care au un consum important de combustibil nu ajung până la finalul anului. De ce? Aici e vorba de altceva. Războiul din Golf, blocarea Strâmtorii Ormuz ne-au dus în situația în care prețurile la combustibil au crescut cu 20–30%.

Și, din luna martie, cheltuielile lunare sunt mult mai mari decât cele estimate. Din nou, e nevoie de rectificare.”

Premierul interimar a descris apoi un scenariu în care lipsa banilor ar putea afecta direct intervențiile de urgență. „Gândiți-vă ce se întâmplă dacă mâine, în România, ajungem în situații în care avem un accident și nu ajung ambulanțele pentru că nu mai au motorină.

Dacă nu avem un guvern care face o rectificare cât mai repede posibil, putem ajunge într-un astfel de scenariu.”

Bolojan a vorbit despre un risc în lipsa suplimentării fondurilor, fără să anunțe că intervențiile ambulanțelor ar fi fost deja oprite din acest motiv.

Floreasca și Târgu Mureș: Bolojan reclamă alocări inițiale reduse la jumătate

Premierul interimar a dat și exemple din finanțarea unităților de primiri urgențe. El a comparat alocările inițiale din 2025 cu cele din acest an, susținând că sumele au fost reduse, deși necesarul de funcționare era cunoscut.

„Gândiți-vă, de exemplu, că, în cursul anului trecut, când s-a format bugetul, Unitatea de Primiri Urgențe de la spitalul din București, de la Floreasca, care este cea mai mare din România, a avut o alocare inițială de 10 milioane de lei. Nici banii aceștia, în 2025, nu i-au ajuns și au trebuit suplimentați.

Anul acesta, Ministerul Sănătății cât credeți că i-a alocat? Cinci milioane de lei, jumătate. Deci, dacă cu un an înainte ai consumat peste 10 milioane și acum aloci jumătate, înseamnă că, practic, aproape la jumătatea anului, această unitate a rămas fără finanțare.”

Bolojan a afirmat că problema se regăsește și în alte spitale: „Aceeași situație este și la alte unități de primiri urgențe din România. Târgu Mureș avea, în 2025, alocare inițială de opt milioane de lei, acum s-au alocat sub patru milioane de lei.

Prin urmare, aveam și avem unități strategice, unitățile de primiri urgențe, care nu au alocările suficiente să funcționeze până la finalul anului.”

Întrebat de ce s-a ajuns aici, premierul interimar a invocat două posibile explicații, fără să indice în acest pasaj o persoană responsabilă: „Sau dintr-o intenție premeditată de a duce banii în alte direcții și a lăsa servicii de bază fără acoperire, ca să mai poți primi ceva bani la rectificare, pe final de an, sau din incompetență, că nu poți să spui altfel.”

Banii au fost mutați între programe, dar soluția nu mai ajunge

Bolojan a susținut că, în perioada interimatului, Guvernul a încercat să acopere necesarul prin realocări în interiorul ministerelor.

„Cert este că noi, în această perioadă, am făcut rectificările din interiorul ministerelor, adică am realocat banii de la alte programe ca să asigurăm funcționarea, dar nu mai există capacitate pentru a acoperi funcționarea pe mai departe.

Or, ai nevoie de rectificări de buget, deci de alocări din alte părți către aceste zone.”

În explicația sa, un guvern interimar nu poate adopta o ordonanță de rectificare bugetară, iar o intervenție prin Parlament presupune acord politic și păstrarea echilibrului dintre alocări. „Orice fel de modificare care se face într-o comisie sau alta dă peste cap toată alocarea, iar datele le are doar Ministerul de Finanțe.

Și, deci, fără o astfel de rectificare, riscăm să intrăm în niște situații foarte complicate. V-am dat aceste exemple concrete, care sunt reale.”

Premierul interimar a adăugat că România trebuie să pregătească și bugetul pentru 2027 și să se împrumute de pe piețele internaționale, unde predictibilitatea guvernării influențează condițiile de finanțare.

Dobânzi cât autostrada Moldovei: „Un leu în minus la investiții, la educație sau la sănătate”

Bolojan a avertizat că viitorul guvern va avea o libertate limitată de acțiune din cauza situației financiare și a costurilor datoriei.

El a invocat împrumuturile contractate într-un ritm accelerat după 2020 și deficitul de peste 9% din PIB din 2024 „Când plătești într-un an 60 de miliarde de lei dobânzi, adică peste 3% din PIB, ceea ce înseamnă întreaga autostradă spre Moldova, care dispare, sau tot programul Anghel Saligny pe cinci ani de zile în toată România, atunci marja de mișcare devine foarte scăzută.”

Comparația exprimă, în argumentația premierului interimar, dimensiunea resurselor consumate de dobânzi și presiunea asupra celorlalte cheltuieli publice.

„Și, dacă nu corectezi aceste lucruri, nu ai resursele necesare să faci ceva, pentru că fiecare leu plătit în plus la dobândă înseamnă un leu în minus la investiții, la educație sau la sănătate.”

Cere votul pentru Niculescu, dar spune că PNL va intra în opoziție

Bolojan a legat avertismentele bugetare de propunerea pe care o va prezenta sâmbătă conducerii PNL: acordarea votului pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu.

El a recunoscut că decizia poate avea un cost politic: „O astfel de propunere pe care o fac partidului poate să însemne un cost politic, dar, între responsabilitatea pentru această țară și un calcul de procente, am ales responsabilitatea pentru țară.”

Premierul interimar a insistat că votul nu presupune participarea liberalilor la Executiv. „Voi propune mâine PNL să acordăm, într-o anumită formulă, un vot pentru învestirea acestui guvern. Nu ca o formă de garanție politică, pentru că, așa cum v-am spus, Partidul Național Liberal va intra în opoziție. Aceasta este o decizie pe care ne-am asumat-o.

Deci nu am negociat funcții, nu am negociat poziții în eșalonul doi, secretari de stat și așa mai departe. N-a fost niciun fel de negociere.”

Propunerea continuă discuțiile despre un acord de susținere pe șase luni, prezentat în interiorul PNL drept un „armistițiu politic”. Decizia finală a partidului este încă în așteptare.

Votul Parlamentului pentru învestirea noului Executiv este programat marți, 20 octombrie, după audierile miniștrilor propuși.