Braconierii provoacă intenționat incendii ca să poată fura peștele din fermele piscicole? Ultimul incendiu din Delta Moldovei a distrus 20 de hectare de vegetație. „Sunt riscuri pentru noi”

Tot mai mulți piscicultori spun că braconierii provoacă intenționat incendii ca să poată fura peștele din ferme, iar această practică este de mai mulți ani. Deși au fost formulate plângeri penale și autoritățile au cercetat cazurile, foarte puțini braconieri au fost prinși. Duminică seară, pe 16 martie 2026, un incendiu de vegetație a izbucnit în rezervația naturală Delta Moldovei, unde au fost arse 20 de hectare de stuf. Garda de Mediu Iași face cercetări și atenționează populația cu privire la riscurile producerii unui incendiu, dacă oamenii ajung în zonele cu vegetație.

Braconierii provoacă intenționat incendii ca să poată fura peștele din fermele piscicole în ultimii ani

În ultimii ani, piscicultorii au atras atenția asupra situațiilor grave din domeniu, generate de braconajul intensiv, cormoranii și pelicanii care le provoacă pagube însemnate, și au solicitat autorităților să ia măsuri pentru stoparea fenomenului. Una dintre fermele piscicole din Iași este „Complex Delta Moldovei”, din comuna Movileni. Duminică, dacă focul se extindea în aria protejată Delta Moldovei, putea să ajungă la această fermă.

„La vreo 500 de metri de noi, de complex, a fost incendiul. Pompierii au reușit să îl oprească repede, la timp, pentru că nu a ajuns la noi în complex. Noi am sunat la 112 pentru că am văzut flăcările în depărtare și ne-am îngrijorat că poate ajunge la noi. Era întuneric când am sunat, flăcările erau departe de noi, dar am trimis angajații noștri să stea acolo, să fim siguri că este eliminat orice risc, că incendiul este lichidat. Într-adevăr, zona unde a izbucnit incendiul este greu accesibilă, abia au reușit să intre cu mașina de pompieri. E greu să ajungi cu mașina acolo, în general. Din păcate, suntem braconați de peste tot și se dă foc, se incendiază vegetația. Repet, la noi în incintă nu a fost niciun incendiu, totul este în regulă, dar în continuare sunt riscuri pentru noi”, susține Radu Huian, administrator „Complex Delta Moldovei”.

20:10, 12 Mar 2026

FOTO Un bărbat prins la braconaj a lovit intenţionat maşina poliţiei în timp ce încerca să scape

Autoritățile cercetează incendiul de vegetație din Delta Moldovei din Iași

Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Iași face cercetări și atenționează populația cu privire la riscurile producerii unui incendiu, dacă oamenii ajung în zonele cu vegetație.

„Se fac verificări, vorbim de o arie protejată, unde poate fi deschis și dosar penal. Oamenii să fie foarte atenți dacă ajung în aceste zone de vegetație, să nu aibă surse de foc, pentru că un incendiu poate izbucni rapid. Nu mai vorbim de latura penală, de amendă, pentru că toate se aplică în astfel de cazuri”, susține Gheorghe Bacușcă, comisar-șef al Gărzii de Mediu Iași.

Delta Moldovei se află în Depresiunea Jijiei, la numai 25 de km de municipiul Iași, denumită și Eleșteiele Jijiei și Miletinului. Este una dintre amenajările hidrotehnice importante din această zonă a țării, care între timp s-a consacrat și ca un sanctuar pentru păsările specifice în general Deltei Dunării. Situl, cu o suprafață de 18.990 ha, aparține bazinului mijlociu al Prutului şi este caracterizat prin numeroase forme de relief, precum microdepresiuni, microgrinduri, meandre și cursuri părăsite. Întreaga zonă a fost amenajată la sfârșitul anilor ʼ70, într-o mare fermă piscicolă, având și scopul combaterii viiturilor spre zonele locuite din aval.

Vinovații care provoacă incendiile de vegetație rămân nepedepsiți

Cei care provoacă incendiile de vegetație nu sunt sancționați, de cele mai multe ori.

„Deși, în conformitate cu prevederile Legii nr. 265 din 2006 privind protecția mediului, arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor și vegetației ierboase din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală de la 55.000 de lei la 60.000 de lei, în România a devenit uzual ca, în fiecare an, să asistăm la incendii provocate de diverși «temerari», care, de regulă, rămân neidentificați. Dintre motivele care stau la baza acestor practici, cel mai des regăsim obținerea unor suprafețe suplimentare pentru pășunat, în contextul problemelor legate de locurile de pășunat. Apoi, în amenajările piscicole, aceste incendii provocate sunt legate de tacticile utilizate de cei care vor să sustragă peștele din eleșteie sau iazuri, provocând o diversiune într-o zonă din fermă pentru a ataca în direcția opusă. Așa s-a întâmplat, din nou, în Complexul Piscicol Delta Moldovei, amplasat în aria naturală de interes comunitar, parte a rețelei ecologice europene Natura 2000 «Eleșteiele Jijiei și Miletinului» și care, începând cu 2020, a fost recunoscut ca zonă umedă de importanță internațională în temeiul Convenției Ramsar, un tratat internațional de mediu, semnat sub auspiciile UNESCO la 2 februarie 1971, la Ramsar, Iran, și la care România a aderat în 1991”, susține Eugen Cătălin Platon, președinte ROMFISH.

Cum acționează cei care provoacă incendiile de vegetație?

Specialistul explică faptul că este vorba de rețele foarte bine organizate.

„Modul de acțiune al acestor grupări infracționale organizate indică foarte clar că există rețele foarte bine organizate, care au făcut din furtul de pește o activitate «economică» în sine, fără  a da socoteală autorităților fiscale sau sanitar-veterinare, ceea ce îi face deosebit de profitabili. Din păcate, chiar și când sunt identificați autorii, fie la finalizarea urmăriri penale, fie la soluționarea dosarelor penale în instanțe, justiția consideră că nu există pericol social, ori că prejudiciul cauzat este nesemnificativ și nu există urmări care să stăvilească acest flagel. Cum în ultima vreme sancționarea prejudiciilor de mediu a devenit mai importantă decât sancționarea activităților infracționale cărora le cad victime operatorii economici, se așteaptă o mobilizare mai bună a instituțiilor abilitate în derularea urmării penale și, implicit, a puterii judecătorești în sancționarea, în conformitate, atât cu legislația națională care transpune Directivei nr. 2004/35/CE privind răspunderea de mediu, referitoare la prevenirea și repararea prejudiciului adus mediului”, adaugă președintele ROMFISH.

Specialiștii spun că fenomenul braconajului este scăpat de sub control.

„Fenomenul provocării incendiilor de vegetație ca diversiune a grupărilor infracționale care se ocupă cu furtul de pește din amenajările piscicole nu este nou. Din păcate, nu este nici în scădere, deoarece nu există o practică judiciară coerentă. Din perspectiva fermierilor piscicoli, pe lângă pagubele produse prin furtul de pește și vânzarea lui prin mesaje adresate pe rețelele sociale, se înregistrează și distrugerea unor habitate pentru fauna și flora supuse unor regimuri speciale de protecție, se deteriorează peisajele tradiționale ale amenajărilor piscicole și se provoacă o poluare atmosferică deosebit de periculoasă pentru locuitorii din vecinătate. În cadrul Asociației am purtat discuții pe acest subiect, iar fermierii au fost instruiți cum să procedeze când se confruntă cu aceste situații, primă măsură fiind apelul la 112, urmat de mobilizarea personalului disponibil la lichidarea sau localizarea focarelor. În opinia noastră, incendierea stufului/păpurișului, de care amenajările piscicole au din abundență pentru protecția malurilor la eroziune și, în ariile protejate, pentru cuibăritul anumitor specii de păsări, este o dovadă de inconștiență criminală, existând riscul propagării incendiilor către zonele locuite de riverani. Sperăm ca măcar o dată să asistăm la demantelarea unor asemenea grupări infracționale”, a mai spus Cătălin Platon, președintele ROMFISH.

Pe de altă parte, tot mai mulți piscicultori spun că braconierii provoacă intenționat incendii ca să poată fura peștele din ferme, iar această practică este de mai mulți ani, inclusiv în Delta Moldovei.