Bugetul este o ficțiune!

Expresia nu îmi aparține. Ea a fost utilizată ieri de Viorica Vasilica Dăncilă, premier al României între 29 ianuarie 2018 și 4 noiembrie 2019. Un interval de timp în care deficitul bugetar s-a plasat între 2,9% și 4,6% din produsul intern brut. Este posibil ca, la începutul săptămânii viitoare, după „chinuri ale facerii” fără precedent, să avem, în fine, un buget scremut. Dar de ce este el o ficțiune?

În primul și-n primul rând, pentru că au dispărut, aparent fără urmă, de la capitolul venituri, 45 de miliarde de lei. O sumă uriașă. Care, evident, nu s-a putut face pur și simplu nevăzută. Este rezultatul evaziunii fiscale. A unei evaziuni fiscale nu numai tolerată, dar, îndrăznesc să spun, chiar încurajată de ultimele guverne pe care România le-a avut. Guverne care au cedat cu iresponsabilitate presiunilor externe, motiv pentru care sunt acuzate de cea mai mare parte a cetățenilor care se vor prezenta la vot drept antinaționale.

Deschid o scurtă paranteză. Nu este deloc întâmplător că această analiză pornește de la o afirmație a fostului premier, Viorica Vasilica Dăncilă, făcută ieri în platoul unei televiziuni de știri. Doamna Dăncilă nu numai că a reușit, deși avea un sprijin politic precar, să mențină deficitul în limite relativ rezonabile, dar, în perioada în care a condus lucrările Consiliului Uniunii Europene, România deținând președinția rotativă, adică între 1 ianuarie 2019 și 30 ianuarie 2020, a avut o atitudine demnă, susținând cu toată forța atributele suveranității naționale ale României. După Dăncilă, guvernele instalate la Palatul Cotroceni au început să deraieze.

Miliardele lipsă din bugetul de stat sunt rezultatul evaziunii fiscale. A unei evaziuni nu numai tolerate în mod deliberat, ci chiar stimulate și, mai mult decât atât, generate de guverne antinaționale. Cum este și acest guvern, salvat ieri în ultima clipă printr-un truc financiar, în urma căruia statul român va pierde sume uriașe de bani, întrucât neacordarea la timp și în cuantumul stabilit a unor drepturi bănești datorate către o categorie socio-profesională, magistrații, este generatoare de dobânzi și de penalizări. Un alt guvern va plăti oalele sparte prin compromisul făcut ieri, pentru menținerea lui Ilie Bolojan în continuare la terapie intensivă. Și în ce constă evaziunea fiscală? În cea mai mare parte, în compromisul iresponsabil, criminal chiar, pe care autoritatea statului român l-a făcut și îl face în continuare cu multinaționalele, ale căror venituri le protejează într-o măsură mai mare în comparație cu grija pentru trezoreria națională. Scârțâind din toate încheieturile, ultimele guverne ale României au făcut tot ceea ce este posibil pentru a nu-i deranja pe partenerii noștri externi, cei din nucleul tare al Uniunii Europene.

Un alt semn de putreziciune al acestui buget de stat, care, în premieră națională, devine operant abia la mijlocul anului, este faptul că guvernanții au încălcat în mod flagrant legea indexării prețurilor, aducând astfel uriașe prejudicii milioanelor de seniori ai societății. Iar, în cealaltă parte, dacă ne referim la categoriile de vârstă, sunt tinerii, în cazul cărora, din nou, este încălcată flagrant, în picioare, legea educației, ale cărei prevederi obligau statul să aloce anual 6% din produsul intern brut pentru formarea tinerei generații.

Cu chiu, cu vai și temporar, guvernul s-a salvat și, târâș-grăpiș, alianța merge înainte. Dar nu pentru mult timp. Cu un buget fictiv, implozia economico-financiară, socială și politică stă după colț. Și va avea loc în această primăvară.