Bulgaria nu va adopta o linie dură față de Olanda și Austria pentru a adera la Schengen. Ce are de gând în schimb

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Spre deosebire de România, Bulgaria nu va adopta o linie dură pentru a încerca să ridice vetoul Austriei față de intrarea sa în spațiul Schengen în condițiile în care și Olanda se opune aderării Sofiei, au declarat pentru Euractiv mai multe surse diplomatice din capitala bulgară. Guvernul condus de premierul Nikolai Denkov va miza în schimb pe cartea diplomației, sperând că dacă Olanda va fi convinsă să renunțe la opoziție, Austria va ceda și ea.

„Bulgaria a implementat în ultimele luni o serie de reforme menite să consolideze statul de drept și lupta împotriva corupției. Reforme dificile au fost amânate ani de zile. Aceste eforturi trebuie să continue”, a declarat pentru Euractiv fostul ministrul bulgar al justiției Nadejda Yordanova, în prezent parlamentar al coaliției de guvernare de la Sofia.

Fostul premier Kiril Petkov, președintele comisiei de relații externe în noul parlament, spune la rândul său că noua legislație împotriva corupției este „cheia Bulgariei către Schengen și în lupta reală împotriva corupției”.

La sfârșitul anului trecut guvernul interimar condus de Galab Donev și susținut de președintele Rumen Radev a spus că aderarea la Schengen a devenit principalul obiectiv de politică externă al țării, însă turbulențele politice de la Sofia au împiedicat obținerea sprijinului din partea familiilor politice europene și au contribuit la vetoul Olandei și Austriei.

Președintele Radev a declarat inițial că Bulgaria va adopta o linie dură față de Haga și Viena, dar și-a temperat rapid poziția.

Noul guvern al lui Denkov, susținut de o majoritate pro-UE în parlament, a refuzat la rândul său să adopte o atitudine agresivă, ministerul de externe de la Sofia afirmând într-un comunicat remis pentru Euractiv că „cooperarea bilaterală cu Austria se bazează pe concluziile planului de acțiune al celor două țări împotriva migrației ilegale, implementat la nivelul ministerelor de interne”.

Guvernul României merge pe o linie dură față de Austria în privința Schengen

Premierul Marcel Ciolacu a declarat din nou luni că dacă Austria va vota împotriva din nou în luna decembrie împotriva aderării României la spațiul Schengen, statul român va demara un atac la Curtea Europeană de Justiție, demers în care vrea să aibă ca parteneri Consiliul European, Parlamentul și Comisia Europeană.

Instituțiile europene menționate de Ciolacu și-au exprimat susținerea pentru aderarea României la Schengen.

„Dacă-i așa de distrus Schengen-ul nu am nicio problemă ca Austria să iasă din Schengen să-și facă ziduri kilometrice cu sârmă ghimpată și electrice. Dacă Austria dorește această abordare cu garduri să și le plătească, să iasă din Schengen și noi o să ne descurcăm în interiorul Schengen fără probleme”, a afirmat, printre altele, premierul român.

„Dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderarii României la spațiul Schengen voi ataca la CJUE. Mai mult, eu doresc ca in acest demers și e un atac al statului român, nu al unei persoane fizice, unde sunt alte proceduri, eu vreau să am ca parteneri în acest atac la CJUE pe Consiliul UE, Parlamentul UE si CE, care ne susțin și au declarat acest lucru”, a anunțat acesta.

Vorbind despre vetoul Olandei pentru Bulgaria, Marcel Ciolacu a amintit că între timp s-a ridicat MCV-ul atât pentru România, cât și țara vecină.

„Așteptăm și o decizie a Olandei în ceea ce privește Bulgaria sa vedem dacă putem merge la pachet”, a explicat el.

România blochează demersurile Austriei pe lângă NATO

Tot luni, premierul Marcel Ciolacu a confirmat că România se opune accesului a doi ofiţeri ai armatei austriece la reuniuni ale NATO, după ce informația a apărut în cursul weekendului în presa austriacă. Publicațiile Salzburger Nachrichten și Oberösterreichische Nachrichten au relatat în edițiile lor de sâmbătă că este vorba de un răspuns la veto-ul guvernului austriac la Schengen.

Delegația României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă. Într-o declarație, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată și a declarat: „Contăm pe România și Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofițerilor austrieci din posturile NATO”.

Detașarea voluntară ar trebui să fie aprobată de toți cei 31 de aliați NATO.

Întrebat luni seară la Antena 3 dacă este adevărată informaţia, premierul Marcel Ciolacu a răspuns: ”Categoric!”.

El a precizat că, în opinia sa, cei 7 miliarde de euro cu care Austria a cumpărat gaz şi petrol de la Rusia, de la debutul războiului, sunt folosiţi pentru alimentarea conflictului pornit de Rusia în Ucraina.