Când trecem la ora de iarnă. În ce weekend dă România ceasurile înapoi

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În ultima duminică a lunii octombrie 2025, România va trece la ora de iarnă, moment în care ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, oferind oamenilor o oră suplimentară de somn. Această schimbare anuală, aplicată în toate statele Uniunii Europene pentru armonizarea transporturilor și comunicațiilor, influențează ritmul zilnic, somnul și nivelul de energie al fiecăruia.

În ultima duminică a lunii octombrie 2025, România va adopta oficial ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar lumina zilei va părea mai scurtă.

Schimbarea la ora de iarnă, adesea considerată doar o formalitate, poate avea efecte concrete asupra organismului: somnul se poate modifica, dispoziția se poate altera, iar energia zilnică resimțită poate scădea.

Cunoașterea reacțiilor corpului la noul program al orei de iarnă poate reprezenta cheia pentru a traversa sezonul rece cu mai mult echilibru și vitalitate.

În România, schimbarea la ora de iarnă se petrece în fiecare an în ultima duminică a lunii octombrie. În noaptea respectivă, la 4:00 dimineața, ceasurile sunt date înapoi cu o oră, oferind astfel oamenilor șansa de a câștiga o oră suplimentară de odihnă.

Această practică este implementată în întreaga Uniune Europeană, având rolul de a armoniza orarele transporturilor, comunicațiilor și ale altor activități cu caracter internațional.

Schimbarea orei afectează organismul

Odată cu ora de iarnă, diminețile devin mai luminoase, ceea ce avantajează persoanele matinale, însă serile se scurtează, iar lumina naturală dispare mai devreme. Această schimbare poate influența atât energia resimțită pe parcursul zilei, cât și calitatea somnului.

Experții subliniază că organismul are nevoie de câteva zile pentru a se obișnui cu schimbarea ritmului biologic, iar menținerea unei rutine regulate poate facilita ajustarea la noul program zilnic.

La scară globală, aproape două cincimi dintre state practică ajustarea orei, însă în ultima perioadă s-au intensificat discuțiile despre efectele acestei schimbări asupra sănătății oamenilor.

Studiile indică faptul că schimbarea bruscă a orei poate perturba somnul și crește nivelul de stres, provocând oboseală și dificultăți de concentrare. Ca urmare, anumite țări au sugerat eliminarea acestei practici, alegând să păstreze un fus orar constant pe tot parcursul anului.

Conform experților de la Harvard.edu, organismul poate avea nevoie de până la șapte zile pentru a-și ajusta complet ritmul intern după schimbarea orei.

Trecerea la ora de iarnă perturbă ritmul circadian, ce coordonează somnul, vitalitatea și starea de spirit. Diminețile devin mai luminoase, însă serile se întunecă mai repede, ceea ce poate afecta producția de serotonină și melatonină, influențând astfel energia și dispoziția zilnică.

Cercetările sugerează că în primele zile după schimbarea orei există o ușoară creștere a riscului de accidente și afecțiuni cardiovasculare, rezultată din oboseala acumulată și din dificultatea organismului de a se adapta rapid.

În plus, ajustarea ceasurilor poate intensifica stările de neliniște și schimbările de dispoziție, în special în rândul celor sensibili la lumina naturală sau la modificările somnului.

Pentru a facilita adaptarea la noul ritm, experții sugerează modificarea graduală a orelor de culcare și de trezire. Înainte de trecerea la ora de iarnă, este recomandat să ajustezi gradual programul de somn, culcându-te și trezindu-te cu 10–15 minute mai devreme pentru a ajuta corpul să se obișnuiască cu noul ritm.

Menținerea unui program regulat de somn, chiar și în zilele de weekend, sprijină echilibrul organismului și atenuează impactul trecerii la ora de iarnă.

Expunerea la lumina naturală este vitală pentru sincronizarea ceasului biologic. Chiar și câteva minute de plimbare dimineața sau stat la fereastră pot stimula energia și pot regla somnul. În cazul în care lumina zilei este insuficientă, se pot folosi lămpi cu spectru complet sau ceasuri deșteptătoare cu simulare de răsărit.

Calitatea somnului depinde și de atmosfera din dormitor: aerul curat, răcoarea camerei și întunericul total favorizează o odihnă profundă și revigorantă.

Pentru a nu perturba somnul, este recomandat să reduci expunerea la ecrane înainte de culcare, deoarece lumina albastră încetinește producția de melatonină. În schimb, activități liniștitoare precum o baie caldă, câteva pagini citite sau exerciții de respirație ajută corpul să înțeleagă că este timpul să se relaxeze și să se pregătească pentru somn.

Totodată, încearcă să eviți cafeaua după-amiaza și să renunți la cinele copioase sau la alcool seara, pentru a nu afecta calitatea somnului.