International

Când va decide Finlanda să-și depună candidatura la NATO

Publicat: 02 mai 2022
aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, drapel NATO
Finlanda va decide în ziua de 12 mai să îşi depună candidatura la NATO

Finlanda va decide în ziua de 12 mai să îşi depună candidatura la NATO, potrivit unor surse guvernamentale anonime citate de cotidianul Iltalehti, transmite luni Reuters, scrie AGERPRES.

Decizia va fi luată în două etape în acea zi, mai întâi preşedintele Sauli Niinisto urmând să anunţe acordul său pentru ca Finlanda să se alăture Alianţei, după care grupurile parlamentare vor aproba depunerea candidaturii, a scris publicaţia duminică seară.

Invazia Rusiei în Ucraina a adus Finlanda şi Suedia în pragul depunerii candidaturilor la NATO şi, astfel, al abandonării neutralităţii declarate.

Potrivit Constituţiei finlandeze, preşedintele conduce politica externă şi de securitate în cooperare cu guvernul.

Decizia va fi confirmată într-o reuniune a preşedintelui cu miniştrii-cheie din guvern după anunţurile iniţiale ale preşedinţiei şi parlamentului, a mai scris cotidianul Iltalehti.

Rusia, cu care Finlanda are o graniţă de 1.300 km şi o istorie de conflicte înainte de 1945, a avertizat că va desfăşura arme nucleare şi rachete hipersonice în exclava sa Kaliningrad de la Marea Baltică dacă Finlanda şi Suedia vor decide să se alăture Alianţei Nord-Atlantice conduse de SUA.

Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO supusă unor condiţii

Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO poate fi discutată, dar este „o aventură foarte periculoasă” a precizat liderul croat. Preşedintele Zoran Milanovic a declarat pentru presă din ţara să ca Parlamentul „nu trebuie să ratifice aderarea niciunui stat la NATO” până la modificarea legii respective. Milanovic a mai precizat că el nu poate decide de unul singur în ceea ce priveşte aderarea celor două state nordice, pe care însă a numit-o „şarlatanism foarte periculos”.

„Din partea mea, să le lăsăm să se alăture NATO… dar, până când problema legii electorale în Bosnia-Herţegovina nu va fi rezolvată, până când americanii, englezii, germanii, dacă pot şi vor, nu îi forţează (pe oficialii bosniaci) să modifice legea electorală în următoarele şase luni şi le dau croaţilor drepturile lor fundamentale, Saborul (parlamentul croat, n.red.) nu trebuie să ratifice aderarea nimănui la NATO”, a afirmat preşedintele Milanovic.

Şeful statului croat a adăugat că „suntem într-o situaţie teribilă” pentru că Bulgaria şi România nu pot intra în spaţiul Schengen, Macedonia de Nord şi Albania nu pot începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar Kosovo nu a fost recunoscut, toate acestea în timp ce Finlanda „se poate alătura NATO peste noapte”.

Preşedintele croat a precizat că el doreşte doar ca Finlanda şi Suedia „să le spună americanilor să rezolve această” problemă.

„În opinia mea, este în interesul naţional vital al statului croat, al naţiunii şi poporului croat ca Bosnia şi Herţegovina să fie un stat funcţional”, a subliniat Zoran Milanovic.

Şeful statului croat a mai spus că a ridicat această problemă în discuţiile cu omologii săi din Franţa şi Germania, doar că prim-ministrul Andrej Plenkovic, datorită funcţiei sale, are mai multe pârghii, „însă neglijează (problema) în mod conştient şi laş”.

 




Adauga un comentariu