Care este moneda oficială din Ungaria? Iată cum a evoluat aceasta de-a lungul istoriei

Moneda oficială din Ungaria este forintul, având o istorie de peste 700 de ani. Aceasta a apărut în Evul Mediu și este inspirată din monedele italiene, trecând prin războaie, reforme și una dintre cele mai mari hiperinflații din lume.

Moneda Ungariei, cunoscută sub numele de forint și având codul instituțional HUF, reprezintă principalul mijloc de plată al Ungariei. De-a lungul istoriei, această monedă a reflectat situația politică și economică a țării. Forintul a trecut prin foarte multe schimbări, de la perioada în care era realizat din aur pur și folosit în comerțul european, până la colapsul financiar de după Al Doilea Război Mondial.

Cum a evoluat moneda din Ungaria

Origine monedei din Ungaria se află în Italia medievală, mai exact în orașul Florența. Acolo, în anul 1252, au fost bătute primele monede de aur numite „fiorino d’oro”, considerate extrem de sigure și stabile. Inspirată de succesul acestora, Ungaria a adoptat modelul florinului în anul 1325, sub conducerea regelui Carol Robert de Ajour. Monedele emise în această perioadă erau realizate din aur de bună calitate și conțineau aproximativ 3,5 grame de metal prețios. Datorită valorii lor, acestea erau acceptate în comerțul internațional.

11:03

FOTO Se schimbă banii în aceste țări! Iată ce modificări majore a adus anul 2026!

08:52

Pensionarii din aceste orașe din România primesc 550 lei în plus la pensie. Vezi dacă te încadrezi

În timpul domniei regelui Ludovic I și mai târziu a lui Matei Corvin, forintul a fost modernizat, iar designul lui a fost adaptat simbolurilor regale și naționale. Deși imaginile se schimbau, conținutul de aur rămânea aproape neschimbat, ceea ce menținea încrederea populației.

Odată cu intrarea Ungariei în Imperiul Austro-Ungar, forintul și-a pierdut statutul de monedă de aur. Între anii 1868 și 1892, acesta a devenit echivalentul guldenului, fiind realizat din argint. Moneda era împărțită în 100 de unități mai mici, numite krajczar.

În anul 1892, autoritățile imperiale au introdus coroana austro-ungară, bazată pe etalonul aur. Forintul a fost retras treptat, iar noua a devenit oficială până la începutul Primului Război Mondial.

Revenirea forentului

Primul Război Mondial a avut un impact devastator în asupra economiei Ungariei. Statul a tipărit cantități mari de bani pentru a finanța conflictul, ceea ce a dus la o scădere mașivă a valorii monedei. După prăbuțirea Imperiului Austro-Ungar, Ungaria și-a creat propria monedă, coroana maghiară.

În anii ’20, din cauza instabilității economice, coroana a fost înlocuită cu pengheul, o monedă legată oficial de aur. Deși la început părea stabilă, pengheul nu a rezistat crizei economice mondiale și celui de-Al Doilea Război Mondial.

După ocuparea țării de către Armata Roșie, autoritățile comuniste au început să tipărească masiv bani. Acest lucru a dus la cea mai mare hiperinflație cunoscută vreodată. În 1946, prețurile se dublau în mai puțin de o zi, iar oamenii ajungeau să transporte saci de bancnote pentru a cumpăra alimente.

Pentru a opri dezastrul financiar, guvernul a reintrodus forintul în același an. Conversia a fost extremă, deoarece se dădeau sute de miliarde de penghei pentru un singur forint nou. În perioada comunistă, forintul a fost controlat strict de stat, iar după 1990, odată cu trecerea la economia de piață, acesta a intrat într-o nouă etapă. Inflația ridicată din anii ’90 și politicile monetare recente au dus la deprecierea constantă a monedei.

Prin urmare, în 2026 moneda folosită în Ungaria este forintul, chiar dacă țara este membră a Uniunii Europene.