Cât trebuie să fie tensiunea normală, în funcție de vârstă? Iată la ce riscuri te expui dacă ai hipertensiune!

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Tensiunea arterială arată presiunea cu care sângele circulă prin vase. Ea se exprimă prin două valori: tensiunea sistolică, prima cifră, măsurată atunci când inima pompează sângele, și tensiunea diastolică, a doua cifră, măsurată între două bătăi ale inimii.

La adulți, o tensiune sub 120/80 mmHg este în general considerată în interval normal. Organizația Mondială a Sănătății definește hipertensiunea drept valori de cel puțin 140/90 mmHg, confirmate prin măsurători efectuate în zile diferite, nu printr-o singură verificare făcută în grabă sau într-un moment de stres. Criteriile OMS pentru diagnosticarea hipertensiunii arteriale subliniază importanța monitorizării repetate și a consultului medical.

Valorile nu se interpretează doar după vârstă

Odată cu înaintarea în vârstă, tensiunea arterială poate crește mai frecvent, însă acest lucru nu transformă automat valorile mari în valori normale. Ghidurile europene păstrează hipertensiunea definită ca tensiune măsurată în cabinet de cel puțin 140/90 mmHg și descriu intervalul 120–139 mmHg sistolic sau 70–89 mmHg diastolic drept tensiune arterială crescută. Clasificarea tensiunii arteriale din ghidul european ESC 2024 arată că riscul cardiovascular crește progresiv, nu doar după depășirea unui prag unic.

Medicul ia în calcul mai mult decât vârsta: istoricul familial, diabetul, boala renală, colesterolul, fumatul, greutatea corporală, medicamentele utilizate și eventualele simptome. Pentru unele persoane vârstnice sau fragile, țintele de tratament trebuie stabilite individual, astfel încât scăderea tensiunii să nu ducă la amețeli, căderi sau alte probleme.

Ce riscuri are hipertensiunea netratată

Hipertensiunea evoluează frecvent fără simptome, dar poate afecta în timp inima, creierul, rinichii și vasele de sânge. O tensiune persistent crescută este asociată cu un risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, boală renală și declin cognitiv.

Schimbările de stil de viață — reducerea consumului de sare, mișcarea regulată, renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, somnul adecvat și controlul greutății — pot contribui la scăderea tensiunii. Dacă valorile rămân mari, medicul poate recomanda investigații și tratament. Recomandările OMS privind prevenirea și controlul hipertensiunii includ monitorizarea regulată și respectarea planului terapeutic indicat de specialist.

Când trebuie cerut ajutor medical rapid

O valoare de peste 180/120 mmHg necesită reevaluare rapidă. Dacă la o nouă măsurătoare valoarea rămâne foarte mare, persoana trebuie să contacteze de urgență un medic. Dacă tensiunea de peste 180/120 mmHg este însoțită de durere în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune sau amorțeală, tulburări de vorbire, modificări de vedere ori durere severă de spate, este o posibilă urgență medicală și trebuie apelat 112. Semnele de alarmă asociate unei crize hipertensive sunt explicate de American Heart Association.

Acest material are rol informativ și nu înlocuiește evaluarea medicală. O singură valoare crescută nu confirmă automat diagnosticul de hipertensiune, însă măsurătorile repetate peste limitele recomandate trebuie discutate cu medicul de familie sau cu un cardiolog.