Fibrilația ventriculară reprezintă o afecțiune care constă într-un ritm cardiac rapid, dezordonat ca urmare a impulsurilor electrice anormale la nivelul inimii. Ventriculele inimii se contractă inutil în loc să pompeze sânge. Această afecțiune poate fi declanșată uneori de un infarct și afectează tensiunea sangvină, conducând la întreruperea furnizării de sânge către organele corpului.
Fibrilațiile ventriculare duc la deces în câteva minute dacă nu se instituie măsuri prompte, corective. Utilizarea defibrilatoarelor externe automate și instruirea populației în resuscitarea cardio-pulmonară contribuie semnificativ la creșterea șanselor de supraviețuire după un stop cardiac.
Care sunt cauzele fibrilației ventriculare?
Fibrilația ventriculară este un tip foarte periculos de aritmie, moment în care camerele inferioare ale inimii trec printr-o furtună electrică și bat continuu și neregulat. Circuitul electric al inimii nu mai funcționează cum trebuie și trimite semnale electrice necontrolate către ventricule, apărând astfel fibrilația ventriculară. În acest moment nu se mai pompează cât sânge trebuie în organism.
Fibrilația ventriculară poate fi declanșată de multiple afecțiuni cardiace și factori de risc care perturbă activitatea electrică normală a inimii. Identificarea și tratarea acestor cauze este comună pentru prevenirea episoadelor recurente.
Infarctul reprezintă cea mai frecventă cauză de fibrilație ventriculară. Blocarea fluxului sanguin către mușchiul cardiac determină moartea țesutului și perturbarea sistemului electric al inimii. De asemenea, anumite medicamente pot declanșa fibrilație ventriculară prin efecte toxice directe asupra miocardului sau prin dezechilibre electrolitice. Antiaritmicele, antibioticele, antidepresivele și medicamentele psihotrope prezintă acest risc.
Modificările severe ale nivelurilor de potasiu, magneziu și calciu afectează activitatea electrică cardiacă. Hipokaliemia și hiperkaliemia sunt cauze frecvente de aritmii ventriculare. Loviturile în regiunea precordială pot declanșa fibrilație ventriculară prin mecanismul de commotio cordis. Electrocutările și arsurile severe perturbă activitatea electrică cardiacă.
Ce se poate întâmpla dacă nu este tratată
Dacă fibrilația ventriculară (FV) nu este tratată imediat, poate provoca stop cardiac și deces. FV este o tulburare de ritm cardiac gravă, în care inima nu mai pompează sânge eficient, ducând la pierderea stării de conștiență, absența pulsului și, fără tratament, la deces.
Fibrilația ventriculară nu este deloc o afecțiune care să nu fie tratată cu atenție maximă. Mai ales dacă există mai mulți factori de risc și alte boli importante asociate.
Există anumiți factori de risc care pot crește șansele unei persoane de a dezvolta fibrilație ventriculară. De exemplu persoanele care au suferit un atac de acord anterior, au insuficiența cardiacă congestivă sau cardiomiopatie prezintă un risc crescut de fibrilație ventriculară.
Persoanele cu tulburări de ritm cardiac, cum ar fi fibrilația atrială, tahicardia ventriculară sau sindromul preexcitației, cum ar fi sindromul Wolff-Parkinson-White, prezintă un risc mai mare de fibrilație ventriculară.
Unele medicamente, cum ar fi anumite antiaritmice, pot crește riscul de fibrilație ventriculară. Anuite tulburări ereditare ale inimii pot crește riscul de fibrilație ventriculară. Acești factori de risc pot crește probabilitatea apariției fibrilației ventriculare, dar nu garantează dezvoltarea acestei afecțiuni.
Adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea afecțiunilor preexistente poate ajuta la reducerea riscului de fibrilație ventriculară. De asemenea, este recomandat să consulți medicul și să discuți despre factorii de risc specifici pentru situația ta individuală, pentru a preveni o fibrilație ventriculară.