Stenoza carotidiană sau carotida înfundată nu apare peste noapte. Este rezultatul unui proces lent, care se desfășoară pe parcursul a zeci de ani, numit aterocleroză. Imaginează-ți arterele ca pe niște țevi noi, netede și flexibile. Cu timpul, din cauza factorilor de risc, precum fumat, colesterol mare, diabet, hipertensiune, peretele interior al arterei este agresat.
Carotida înfundată sau boala arterelor carotide (numită și stenoza carotidiană) este una dintre cele mai grave afecțiuni care pot provoca decesul pacienților cu boli cardiovasculare. Arterele carotide sunt două vase de sânge importante, care aprovizionează creierul cu sânge oxigenat, un proces esențial pentru funcțiile acestui organ, cum ar fi gândirea, vorbirea sau funcțiile motorii.
Carotida înfundată, cum se poate preveni accidentul vascular cerebral
Carotifa înfundată sau stenoza carotidiană este similară cu ateroscleroza coronariană, pe pereții arterelor se depun substanțe grave sub formă de plăci sau depozite de colesterol. Acestea îngroașă pereții arterelor și implicit le îngustează, împiedicând sângele să circule corect.
Stenoza poate fi moderată, caz în care sunt afectate doar parțial funcțiile neurologice (pierderi de memorie, dificultăți de vorbire) sau se poate complica sub formă de ocluzie a arterei carotide, caz în care aceasta este blocată complet și apare riscul de accident vascular cerebral (AVC).
Accidentul vascular cerebral poate provoca decesul pacientului sau pierderea definitivă a anumitor funcționalități, paralizia fiind cea mai comună dintre complicații. Efectele pe termen lung ale unui AVC depind de timpul în care se intervine de urgență asupra problemei. Dacă pacientului i se restabilește fluxul sangvin în mai puțin de 3 ore, șansele ca acesta să se refacă în totalitate după AVC sunt mai mari.
De reținut că aterocleroza este principala cauză a carotidei înfundate. Aceasta se referă la acumularea de plcăi, care sunt depozite de grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe din sânge, pe pereții interni ai arterelor. Aceste plăci pot reduce fluxul sangvin sau pot deveni suficient de mari pentru a bloca complet o arteră. De asemenea, plăcile pot deveni fragile și se pot rupe, ceea ce duce la formarea unui cheag de sânge care întrerupe fluxul sangvin.
Ce complicații poate provoca stenoza carotidiană
Boala arterelor carotide cauzează aproximativ 10‑20% dintre accidentele vascular cerebrale. Un AVC este o urgență medicală care poate lăsa pacientul cu leziuni cerebrale permanente și cu slăbiciune musculară. În cazuri severe, un AVC poate fi fatal.
O arteră carotidă poate să se îngusteze atât de mult din cauza aterosclerozei, sângele nu este într-o cantitate suficientă pentru a ajunge la unele porțiuni ale creierului pacientului.
De asemenea, o bucată de placă de aterom se poate desprinde sau rupe și poate să circule până la arterele mai mici din creierul pacientului. Fragmentul de plăci de aterom se poate înțepeni în una dintre aceste artere mai mici, creând un blocaj care întrerupe alimentarea cu sânge într-o anumită parte a creierului.
Unele plăci ateromatoase sunt predispuse să se crape și să formeze suprafețe neregulate pe peretele arterelor. Corpul pacientului reacționează la acestea ca și când ar fi o leziune și trimite acolo globule sangvine care ajută procesul de coagulare în acea zonă.
Rezultatul poate fi un cheag mare de sânge (tromb) care blochează sau care încetinește circulația sângelui înspre creier, cauzând un accident vascular cerebral. Prevenirea unei carotide înfundare se poate face printr-un stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc.