Cât durează refacerea florei intestinale după antibiotice?

Antibioticele sunt necesare împotriva infecțiilor bacteriene, dar problema este că vizează atât bacteriile bune, cât și bacteriile rele. Cercetările arată că antibioticele sunt capabile să decimeze o mare parte din flora intestinală și să provoace mai multe efecte secundare intestinale. Reaprovizionarea microbiotei după administrarea unui antibiotic necesită timp, dar este reversibilă. Durata de reconstituire variază în funcție de mai mulți factori, cum ar fi durata de timp și tipul de antibiotic. Cât durează refacerea florei intestinale după antibiotice?

Ce sunt antibioticele?

Antibioticele tratează infecțiile bacteriene prin prevenirea răspândirii bacteriilor rele în corp. Unele sunt cu spectru larg, adică acționează asupra unei game foarte largi de bacterii. Prescrierea unui antibiotic cu spectru larg de către medicul dumneavoastră va crește șansele de a viza bacteriile responsabile de infecția dumneavoastră. Dar, de asemenea, va ataca bacteriile bune și va slăbi flora intestinală.

Antibioticele pot schimba dramatic cantitatea și tipurile de bacterii din microbiota. Aportul excesiv de antibiotice la tineri poate fi o explicație pentru obezitate. Prin reducerea populației de bacterii sănătoase din flora intestinală, schimbați absorbția nutrienților și depozitarea acestora în corp.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Antibioticele sunt importante pentru a lupta împotriva unei infecții microbiene, nu trebuie utilizate în exces, altfel distrug o mare parte a microbiotei.

Cum să vă reconstitui flora intestinală sau microbiota după ce ați luat antibiotice

Mănâncă alimente prebiotice

Prebioticele sunt în primul rând fibre pe care sistemul digestiv nu le poate digera, dar ele hrănesc bacteriile bune din intestin. Alimentele prebiotice sunt bogate în polifenoli, care se găsesc în legume, fructe, leguminoase și semințe oleaginoase. Inulina stimulează creșterea bacteriilor bune, se găsește în special în anghinare, cicoare, păpădie, banane.

Legume recomandate:

Anghinare
Sparanghel
Praz
Usturoi
Ceapă
Roșie
broccoli

Fructe recomandate:

Ananas
Banană
Zmeură
căpșună
Coacăze
Mango
mărereară
Grapefruit

Leguminoase recomandate:

Năut
Fasole

Semințe oleaginoase recomandate:

Migdale
Nuci
Fistic

Toate aceste alimente hrănesc și stimulează bacteriile bune, dar pot lupta și împotriva creșterii bacteriilor rele.

Un studiu efectuat pe șoareci a arătat că fibrele dietetice au dezvoltat o microbiotă mai diversă. Un grup de șoareci a avut o dietă bogată în fibre, celălalt o dietă clasică occidentală. La sfârșitul experimentului, primul grup avea o microbiotă foarte diversă și mai sănătoasă, în timp ce al doilea grup pierduse anumite tipuri de bacterii. Consumul de legume, fructe, leguminoase și semințe oleaginoase este extrem de benefic pentru ca microbiota să isi revina singură.

Ce ​​probiotice să luați?

Probioticele sunt microorganisme vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și sunt benefice pentru sănătatea intestinelor. Administrarea de antibiotice afectează profund microbiota și poate provoca probleme digestive, cum ar fi balonarea și diareea. Consumul de probiotice ajuta nu numai la reconstrucția florei intestinale, ci și la reducerea unor efecte secundare.

Puteți lua probiotice din farmacii, dar multe alimente sunt deja bogate în ele. Mâncarea este cel mai bun mod de a-ți reumple microbiota.

Cele mai bune alimente probiotice:

Iaurt: Un iaurt de calitate fermentat cu bacterii sănătoase este benefic microbiotei. Cu toate acestea, conține lactoză și nu este foarte digerabil pentru toată lumea.

Kefir: Este o băutură fermentată obținută prin fermentarea boabelor de chefir în lapte sau suc de fructe. Aceasta este o rețetă ușor de făcut acasă și are mai multe tipuri de bacterii și drojdii sănătoase în comparație cu iaurtul.

Varza murata: Varza murata este bogată in bacterii, în principal lactobacili. Acesta este un fel de mâncare foarte sănătos dacă nu îl însoțiți cu cârnați și mezeluri.

Tempeh: se face din soia, se adaugă o ciupercă specifică astfel încât preparatul să fermenteze. Se adaugă cu ușurință la o varietate de rețete de legume și orez.

Miso: Miso este un alt derivat al soiei, este un condiment obținut prin fermentarea boabelor de soia și a ingredientelor precum sarea, orezul și orzul. Este excelent în supe.

Kimchi: Acesta este un fel de mâncare coreean de legume fermentate și picante. Există diferite soiuri, dar cel mai popular este kimchiul de varză chinezeasca.

Kombucha: Este o băutură fermentată făcută din ceai negru sau ceai verde. O băutură tradițională în multe țări, este benefică și pentru tulburările digestive.

Murături: Acestea sunt castraveți recoltați înainte de maturitate. Fermentarea oferă efecte probiotice asupra organismului.

Alimente de evitat în timpul și după administrarea antibioticelor

Sucul de grepfrut nu este recomandat in cazul multor medicamente. Blochează acțiunea unei enzime care descompune substanța activă a medicamentului. Cantitatea de antibiotic care trece în sânge este mult mai mare și poate duce la probleme de sănătate.

Reducerea aportului de zahăr în timpul și după tratamentul cu antibiotice este o modalitate excelentă de a limita creșterea bacteriilor rele.

Candida albicans este o ciupercă care poate prinde microbiota foarte repede, iubește zahărul și se poate înmulți rapid atâta timp cât colonia de bacterii bune este la cel mai scăzut nivel din cauza antibioticelor.

Limitarea alimentelor zaharoase va opri răspândirea bacteriilor rele, în timp ce alimentele prebiotice și probiotice se vor ocupa de completarea microbiotei.

Cât durează restaurarea florei intestinale după tratamentul cu antibiotice

Este dificil să răspundem cu exactitate la această întrebare, deoarece durata tratamentului cu antibiotice și tipul de antibiotic utilizat cauzează mai mult sau mai puțin daune microbiotei. Studiile pe această temă sunt puține și rezultatele sunt foarte diferite de la un individ la altul. Timpul mediu de recuperare a fost de 30 de zile, conform unui studiu, cu vârfuri de peste două luni pentru unii oameni.

Chiar dacă microbiota aproape a revenit la normal, se pare că unele specii de bacterii sunt încă nedetectabile la 6 luni după administrarea antibioticului. O dietă diversificată bazată pe prebiotice și probiotice, prin limitarea alimentelor zaharoase care hrănesc bacteriile rele, vă va permite să vă recolonizați flora intestinală.