Dacă te întrebi cât este pensia pe caz de boală psihică, ei bine, trebuie să știi că aflarea valorii unei astfel de pensii nu este un demers simplu, deoarece suma variază în funcție de mai mulți factori, precum gradul de invaliditate, vechimea în muncă și contribuțiile plătite la sistemul de asigurări sociale. Totuși, pentru persoanele diagnosticate cu tulburări psihice severe, această pensie reprezintă adesea singura sursă de venit stabilă.
Sănătatea mintală este un subiect tot mai prezent în ziua de astăzi, dar, din păcate, și o problemă gravă pentru tot mai mulți români. Depresia majoră, tulburarea bipolară, schizofrenia și alte afecțiuni psihice severe pot afecta profund capacitatea de muncă a unei persoane. În aceste cazuri, sistemul public de pensii oferă posibilitatea acordării unei pensii de invaliditate.
Cât este pensia pe caz de boală psihică?
Pensia de invaliditate este o formă de protecție socială oferită persoanelor care, din cauza unei boli (inclusiv psihice), și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă.
Afecțiunile psihice sunt recunoscute în mod legal drept cauze de invaliditate, dacă sunt documentate medical și afectează în mod semnificativ funcționarea profesională și socială a persoanei.
Pentru a primi această pensie, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fi fost diagnosticată cu o boală psihică gravă (de exemplu: schizofrenie, depresie severă, tulburări afective majore); să fi contribuit la sistemul de asigurări sociale pentru o perioadă minimă, în funcție de vârstă; să fi trecut printr-o evaluare realizată de o comisie de expertiză medicală a casei de pensii, care stabilește gradul de invaliditate.
Gradul de invaliditate este împărțit în trei categorii: gradul I – pierdere totală a capacității de muncă și nevoie de îngrijire permanentă; gradul II – pierdere totală a capacității de muncă, dar fără nevoie de îngrijire permanentă; gradul III – capacitate de muncă redusă.
Valoarea pensiei pe caz de boală psihică variază în funcție de: gradul de invaliditate, stagiul de cotizare (adică anii lucrați și contribuțiile plătite), venitul mediu pe baza căruia s-au plătit contribuțiile.
Însă în general, pentru gradul I, pensia poate varia între 1.500 și 2.300 de lei, iar persoana primește și un spor pentru îngrijire permanentă (aprox. 80% din pensia minimă); pentru gradul II, pensia este de regulă cuprinsă între 1.200 și 1.700 de lei; pentru gradul III, suma este mai mică, de obicei între 800 și 1.200 de lei, iar beneficiarul are voie să lucreze cu program redus.
Afecțiuni psihice pentru pensionare pe caz de boală
În sfera afecțiunilor psihice menționate în lista de boli pentru pensionare pe caz de boală intră schizofrenia, sindromul Down, autismul, depresia clinică, tulburările severe de anxietate, tulburările de personalitate, diverse tipuri de psihoze, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Huntington și boala Blinswanger. Aceste boli afectează considerabil capacitățile cognitive, implicit capacitatea de muncă a persoanelor diagnosticate.
Procedura de obținere a pensiei pe caz de boală psihică implică un diagnostic psihiatric, fiind necesar un dosar medical din care să reiasă afecțiunea psihică, cu recomandarea de pensionare.
Medicul de familie sau specialistul psihiatru trimite pacientul la comisia de expertiză. Apoi comisia de la Casa de Pensii stabilește gradul de invaliditate și durata pentru care se acordă pensia (de regulă, cu reevaluare anuală sau la 2 ani). Dosarul de pensionare se depune la Casa de Pensii, împreună cu actele justificative.
În general, pentru a fi pensionat pe caz de boală, solicitantul, indiferent dacă este bărbat sau femeie, trebuie să fi cotizat la stat cel puțin 15 ani, atât în ceea ce privește contribuția la pensie, cât și contribuția la asigurările sociale de sănătate.
Pentru persoanele care nu îndeplinesc criteriul legat de vechimea minimă de 15 ani, cazurile sunt evaluate fiecare în parte pentru a se stabili dacă solicitantul primește sau nu remunerația. Dacă te întrebi cât este pensia pe caz de boală psihică, trebuie să știi că în medie, vorbim de sume între 1.281 și 2.300 de lei, în funcție de gravitatea bolii și de istoricul profesional al persoanei.