Cazul cercetătoarei din Siberia stârnește îngrijorare internațională. Ar putea fi o armă biologică scăpată din laborator?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un caz controversat din Siberia privind decesul unei cercetătoare ridică îngrijorări globale privind siguranța biologică. Decesul Dariei Shipilova, o asistentă de laborator în vârstă de 28 de ani de la Institutul Anti-Ciumă din Irkutsk, a declanșat o stare de alertă internațională și a amplificat suspiciunile privind secretomania autorităților ruse.

Reacția oficială a Kremlinului și dezmințirea privind ipoteza unei arme biologice

Autoritățile de la Moscova au intervenit rapid pentru a calma speculațiile apărute în presa internațională, negând existența unui focar extins sau scăparea sub control a vreunui agent patogen periculos. Reacția vine după ce mai multe publicații au speculat despre un al doilea caz suspect de pestă pneumonică în regiune.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat jurnaliștilor că „marea majoritate a informațiilor vehiculate de presă cu privire la această situație sunt false”.

Totuși, răspunsul ferm al Moscovei nu a eliminat suspiciunile, mai ales în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății (OMS), alături de Statele Unite și Uniunea Europeană, au solicitat oficial Rusiei să ofere explicații clare și date transparente legate de circumstanțele exacte ale decesului.

08:57, 08 Oct 2026

Mama cercetătoarei moarte de ciumă în Siberia rupe tăcerea. Ce spune despre misterioasa moarte a Dariei Șipilova

10:49, 07 Oct 2026

Alertă în Rusia după moartea unei cercetătoare dintr-un laborator de ciumă. Rubio cere explicații, OMS spune că riscul pentru Europa este foarte scăzut

Cazul de pneumonie cu origine necunoscută și ancheta sanitară

Rospotrebnadzor, autoritatea sanitară rusă, a susținut că nu au fost depistate infecții în rândul colectivului de la institutul din Irkutsk, chiar dacă angajata a murit din cauza unei afecțiuni respiratorii severe. Varianta oficială menționează că pacienta a fost diagnosticată cu „pneumonie de etiologie necunoscută”, o formulare care a alimentat și mai mult ipotezele legate de un posibil accident de laborator.

Subiectul a fost adus și în atenția liderilor politici globali. Întrebat de jurnaliști la Casa Albă dacă infecția ar putea avea legătură cu dezvoltarea de armament neconvențional, președintele american Donald Trump a clarificat poziția serviciilor de informații:

„Vom ști foarte curând, dar nu credem”, a declarat Donald Trump când a fost întrebat de jurnaliști dacă ar fi vorba despre o armă biologică, adăugând ulterior: „Nu credem acest lucru”.

Liderul de la Casa Albă a confirmat că a purtat discuții pe această temă direct cu președintele rus Vladimir Putin, menționând că autoritățile ruse „spun că situația este complet sub control”. Trump a adăugat că agențiile americane de informații sunt „în discuții foarte profunde” cu partea rusă și că un bilant detaliat va fi disponibil „probabil mâine”.

Experții pun la îndoială diagnosticul de ciumă

Epidemiologii internaționali privesc cu scepticism ipoteza că asistenta ar fi murit din cauza ciumei bacteriene clasice, argumentând că această boală este ușor de tratat cu antibiotice moderne, iar personalul de laborator beneficiază de protocoale stricte de imunizare.

Medicul Amesh Adalja, de la Centrul Johns Hopkins, a oferit o explicație tehnică pentru GBNews:

„Nu am crezut niciodată că e vorba despre ciumă în Rusia. Angajata era vaccinată împotriva microbilor cu care am lucrat”, a explicat medicul Amesh Adalja.

Expertul a subliniat că măsurile drastice luate local indică un patogen diferit de cel declarat de autorități:

„Ciuma se tratează în secolul 21, nu mai suntem în secolul 14. De aceea, cred că este vorba despre ceva diferit. Am auzit de ‘pneumonie cu origine necunoscută’, care e cu totul altceva decât ciuma”, a precizat Adalja.

Faptul că peste 200 de persoane au fost băgate în carantină și izolare la Irkutsk sugerează că agenții sanitari ruși gestionează o amenințare cu o rată ridicată de contagiozitate, iar lipsa datelor despre testele negative amplifică îngrijorarea comunității științifice.

Amenințarea închiderii frontierelor Uniunii Europene

În timp ce autoritățile ruse insistă că viața cotidiană din Siberia se desfășoară normal și că nu există un risc de transmitere comunitară, statele vecine din blocul comunitar își pregătesc măsurile de siguranță la graniță. Tensiunile diplomatice au crescut, iar ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a avertizat că Estonia este gata să ia măsuri radicale pentru a proteja populația europeană în cazul confirmării unui focar scăpat de sub control.

Tsahkna le-a declarat miercuri jurnaliștilor, la ambasada Estoniei din Londra, că țara sa „ar putea închide frontiera în decurs de câteva ore, dacă va fi nevoie”. Închiderea rapidă a punctelor de trecere a frontierei rămâne o opțiune fermă pentru UE dacă Moscova continuă să refuze transparența solicitată de OMS.