Probele de competențe vor avea loc în intervalul 8-17 iunie 2026. Pentru calificativul minim, elevul trebuie să poată citi cursiv
În mai puțin de o lună, absolvenții de liceu din toată țara vor începe susținerea probelor de competențe din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Deși subiectele nu ar trebui să pună probleme tinerilor, unii dintre aceștia susțin că proba orală la limba română ar fi inutilă și doar ar crește nivelul de stres al candidaților. Ministerul Educației a făcut ultimele precizări cu privire la desfășurarea probei de competențe în limba și literatura română.
Liceenii ieșeni au opinii contradictorii în legătură cu probele de competențe pentru examenul de Bacalaureat 2026
Emoțiile examenului de Bacalaureat încep anul acesta încă din luna iunie, odată cu probele de competențe la limba română, limba maternă, o limbă străină, dar și cele digitale.
Prima dintre aceste probe va avea loc pe 8 iunie 2026, iar potrivit procedurii oficiale transmise de Ministerul Educației și Cercetării către inspectoratele școlare, elevii de clasa a XII-a trebuie să demonstreze că pot citi corect și cursiv pentru a obține calificativul „utilizator mediu” la proba orală.
Înscrierea candidaților la sesiunea iunie-iulie a examenului de Bacalaureat 2026 va avea loc în perioada 2-4 iunie, iar cursurile pentru elevii claselor terminale se vor încheia pe 4 iunie.
Conform documentului oficial, probele A și B au rolul de a evalua competențele de comunicare orală, atât în limba română, cât și în limba maternă. Evaluarea se face pe baza unei grile de descriptori care urmăresc mai multe aspecte, printre care receptarea mesajului scris, capacitatea de exprimare orală, coerența discursului și abilitatea elevului de a construi răspunsuri descriptive, narative, informative sau argumentative.
Elevii sunt încadrați în trei niveluri de competență, adică utilizator mediu, utilizator avansat și utilizator experimentat. Pentru nivelul minim, candidatul trebuie să demonstreze că poate citi fluent și corect un text și că poate răspunde coerent la întrebările primite. Pentru calificativele superioare, elevii trebuie să dovedească și capacitatea de interpretare, argumentare și analiză a mesajului transmis de text.
Evaluarea este realizată de doi profesori examinatori care completează individual borderouri de evaluare. Dacă cei doi acordă același nivel de competență, acesta devine calificativul final al elevului.
Procedura prevede clar și faptul că elevii nu pot solicita schimbarea biletului de examen după extragere. În cazul în care un candidat refuză să răspundă la întrebări, se consideră că nu a susținut proba.
De asemenea, biletele de examen nu vor fi făcute publice, cu excepția modelelor aprobate pentru antrenament și simulare.
Calificativul minim înseamnă să știi să citești și să vorbești în limba română
Ministerul susține că această măsură este necesară pentru păstrarea caracterului echitabil al evaluării.
Totodată, elevii cu dizabilități vor putea beneficia, la cerere, de o prelungire cu 10 minute atât pentru pregătirea răspunsului, cât și pentru susținerea efectivă a probei.
Precizările oferite de Ministerul Educației au stârnit deja reacții împărțite în rândul elevilor de clasa a XII-a. Unii consideră că accentul pus pe citirea corectă este firesc pentru un examen de Bacalaureat, în timp ce alții cred că evaluarea orală este prea subiectivă și pune presiune suplimentară pe candidați.
„Mi se pare normal să știm să citim cursiv și să putem vorbi coerent la examenul de Bacalaureat. Până la urmă, sunt niște competențe de bază, pe care ar trebui să le aibă orice absolvent de liceu. Eu cred că proba orală îi avantajează pe cei care chiar înțeleg ceea ce citesc și se exprimă liber, nu doar memorează comentarii”, a declarat Andrei, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași.
De cealaltă parte, există și elevi care consideră că această probă nu are o valoare reală și că nu face altceva decât să pună presiune pe candidați.
„Sincer, mi se pare o probă destul de inutilă. După 12 ani de școală, e normal să știi să citești și să vorbești în limba română. Nu cred că această evaluare arată cu adevărat cât de pregătit este un elev. În schimb, pune foarte multă presiune pe noi chiar înainte de probele scrise”, a declarat Ioana Ciobanu, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.
Astfel, liceenii din Iași au păreri împărțite în ceea ce privește desfășurarea probelor de competențe din cadrul examenului de Bacalaureat 2026, unii susținând importanța acestora, în timp ce alți elevi consideră procedura inutilă.