Ce boli de piele poate declansa stresul

Stresul ne poate da peste cap intreaga viata, dar poate lasa urme si pe pielea noastra. Dermatologul Viviana Iordache explica care sunt fetele ascunse ale unor afectiuni cumplite, cum sunt psoriazisul, acneea, rozaceea.

Bolile de piele au o stransa legatura cu tot ceea ce traim in plan emotional. „Toate bolile cutanate sunt agravate sau declansate de stres. Si asta inca dinainte de nastere, in mugurele embrionar primar, pentru ca dezvoltarea pielii si cea a sistemului nervos merg impreuna”, precizeaza dermatologul Viviana Iordache pentru Gandul. Se poate observa ca pacientii stresati si fragili emotional se confrunta, in perioadele considerate stresante: examene, conflicte, suparari, cu agravarea acestor pusee, chiar si in cadrul acelor boli care au in principal viza estetica, cum sunt acneea si  rozaceea (cuperoza), vitiligo, dermatita seboreica, asta fara sa vorbim de bolile „serioase”, ca dermatita atopica, psoriazisul, eczemele cronice sau lupusul.

Plantele care cresc rezistenta organismului la stres 

Majoritatea bolilor de piele sunt cronice, chiar daca pacientii admit cu greu ca stresul le agraveaza situatia. Acneea poate fi cel mai elocvent exemplu pentru noi, deoarece 75% din adolescenti se confrunta cu aceasta afectiune, iar noi toti ne amintim cum teza la matematica venea si cu o explozie de cosuri.

Cele mai frecvente boli de piele declansate si agravate de stres sunt:

1. Psoriazisul este o boala cronica autoimuna care imbraca mai multe forme si care afecteaza mai mult de 3% din populatie, asta daca nu-i socotim pe cei cu sebopsoriazis sau pe cei care se intalnesc cu ruda sa, dermatita seboreica, unde afectarea pare ca ar creste de 10 ori. “Psoriazisul se caracterizeaza prin plagi rosii, care se acopera de coji albe, aderente. Exceptand psoriazisul „in picatele” – gutat – care are si cauze streptococice, legatura intre stres si psoriazis este usor de observat. Puseele cu mai multe leziuni (sau cele rezistente la tratament) apar atunci cand avem necazuri (divorturi, concedieri, situatii stresante, oboseala psihica). Medicamentele anxiolitice/antidepresivele pot duce la ameliorarea eruptiilor cutanate, chiar in lipsa unui tratament sistemic, doar cu ajutor topic. În cazurile genetice – cam o treime din pacienti – mostenesc tot pachetul: stres de performanta, agitatie etc. Daca se mai suprapun si tulburarile hormonale, extinderea si agravarea afectiunii este inevitabila.

Cefaleea de stress 

În plus, starea de excitabilitate ii face pe cei diagnosticati cu aceasta afectiune sa se scarpine sau sa rupa coaja, care se ingroasa, iar prezenta leziunilor, in special pe fata si scalp, ii afecteaza emotional, ceea ce creeaza un cerc vicios al autointretinerii bolii”, precizeaza Viviana Iordache pentru gandul.

De aceea, tratamentul dermatologic trebuie inceput rapid. „Cu cat tratam mai repede, cu atat avem sansa sa oprim extinderea leziunilor si sa rarim episoadele. Nu ne mai mananca, coaja nu se mai ingroasa, ceilalti nu se mai sperie de noi, pentru ca lumea nu stie ca nu este o boala transmisibila.

În general, trebuie sa evitam stresul, alimentatia proasta, consumul de alimente bogate in vitamina A, fumatul. Sa facem sport, psihoterapie, meloterapie, consiliere, chiar tratament de specialitate, daca este cazul. Nu este rusine sa cerem ajutor, este mai rau sa ajungem la afectarea unei mari suprafete corporale”, subliniaza dermatologul.

Nu trebuie sa uitam ca la pacientii cu afectiune grava, tratamentele pot avea reactii adverse importante. “Asadar, cu cat evitam mai bine cauzele, cu atat ne cresc sansele sa ramanem la forme mai blande. Desi boala cronica nu se vindeca, evitarea factorilor favorizanti, tratamentele corecte si rapide ne pot ajuta sa avem ani (uneori chiar zeci de ani) de liniste cutanata. De asemenea, este foarte important sa ne educam copilul in sensul managmentului stresului, sa incercam sa nu-i transmitem emotii negative, sa il invatam dietele corecte de mic (morcovi, fructe etc), sa il ajutam sa inteleaga importanta unei vieti echilibrate”, mai spune dermatologul Viviana Iordache de la centrul Medicum.

2. Acneea este cea mai frecventa afectiune cutanata. “Trei sferturi dintre adolescenti fac acnee si un sfert dintre acestia raman cu tendinta de a face cosuri toata viata. Ba mai mult, persoanele care nu au avut probleme se trezesc cu acnee la maturitate, in diferite momente ale vietii (dupa sarcina, la premenopauza, dupa anumite tratamente medicamentoase pentru alte afectiuni sau cand isi schimba modul de viata)”, spune Viviana Iordache pentru gandul.

Sindromul de stres post-traumatic, mai frecvent la stangaci 

Genetica, stresul, unele medicamente, hrana incorecta, uneori chiar cosmeticele gresit aplicate pot determina aparitia de cosuri. “Formele si gravitatea leziunilor variaza de la o persoana la alta sau chiar la aceeasi persoana de la o zona la alta sau in diferite momente, dupa ani de pauza. Vindecarea, cu sau fara semne, (cictrici de acnee) depinde inclusiv de comportamentul nostru. Ruperea cosurilor, stoarcerea lor, acasa sau la cosmetica, poate autointretine aparitia de noi leziuni. Comportamentul este influentat de stres, sunt oameni care sunt realmente afectati emotional, se izoleaza social si dezvolta trairi complet gresite, inclusiv in parerea pe care si-o creeaza vis-a-vis de propria persoana”, declara specialistul pentru gandul.

Acesta este si motivul pentru care ghidurile de tratament, inclusiv cele americane si europene, accepta ca tratament, in formele grave de acnee, pentru o afectiune care in sine nu afecteaza fizic pacientul, medicatii cu riscuri importante. “Retinoizi, contraceptive, blocante hormonale, antibiotice cu lunile, toate pentru ca afectarea psiho-emotionala sa nu implice, in anumite cazuri, riscuri mai mari pentru pacient decat aceste medicamente.

Mecanismul prin care stresul poate declansa, intretine si schimba puseele de acnee este cunoscut partial. Personal, sunt tentata sa cred in studiile care arata ca stresul psihoemotional suprasolicita aparatul endocrin. Rezistam mediului, iar pretul este acneea, mai ales ca o parte dintre paciente dobandesc si alte semne ale dezordinii hormonale: ovare polichistice, hirsutism, caderea parului”, afirma dermatologul Viviana Iordache.

3. Rozaceea (cuperoza) este o patologie cutanata care progreseaza din cauza afectarii vaselor din piele. “Acestea se dilata si se contracta spastic, iar zona afectata sufera variatii de culoare, de la rosu la palid. Factorii care declanseaza puseul: variatiile de temperatura, anumite alimente si alte afectiuni, dar in special emotiile puternice. Spre deosebire de acnee, unde stresul actioneaza lent, la rozacee actiunea este rapida, la unii chiar instantanee.

Rozaceea are patru stadii. “Primul este eritemul pudic, apoi vine cel rosu si cu vine sparte, ultimul, rinofima, este chiar desfigurant. Rozaceea este gresit asociata cu alcoolismul, infectia si lipsa de igiena.

Tratamentele sunt lungi si asociate stadiului in care ne aflam. Cu cat ne tratam mai repede, cu atat costul va fi mai mic, in efort, in complicatii, in impact estetic si financiar.

E important sa invatam sa ne educam antistres si sa ne controlam puseele emotionale. Uneori, apelam singuri la alte ajutoare: sport, Yoga, meloterapie, psihoterapie si avem surpriza sa constantam ca boala de piele are o evolutie mai buna”, concluzioneaza dermatologul Viviana Iordache pentru gandul.