Ce cauzează umflătura pe pleoapa superioară? Trei afecțiuni frecvente

Ți-a apărut o umflătură pe pleoapa superioară și nu știi ce este? Iată trei afecțiuni des întâlnite la nivelul pleopelor și care sunt factorii care au dus la apariția acestora.

Ochii sunt cel mai important organ senzorial de care dispunem și, pe cât sunt de complecși, pe atât sunt de sensibili. Numeroase boli ale ochilor pot afecta vederea și starea de bine și, implicit, pot avea consecințe grave asupra modului în care vedem lumea înconjurătoare. Acestea sunt foarte diverse, însă numai unele dintre ele pot genera umflături pe pleoape. Află, în rândurile care urmează, care sunt cele mai frecvente boli ale ochilor, care duc la formarea de umflături pe pleoapa superioară și cum se tratează.

Afecțiuni frecvente care cauzează umflătură pe pleoapa superioară

Principalele afecțiuni care generează umflături pe pleoape sunt: orjeletul, chalazionul și blefarita.

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Orjeletul

Cea mai frecventă afecțiune inflamatorie a pleoapelor este orjeletul. Aceasta este caracterizată de o infecție stafilococică a glandelor sebacee locale și ia naștere din cauza obstrucției glandelor Zeiss (orjelet extern) sau a glandelor Meibomius(orjelet intern).

Orjeletul este cauzat de următorii factori: blefaritelecronice recurente, igiena oculară precară, antecedente alergice sau diabetul zaharat. Afecțiunea prezintă, pe lângă umflături ale pleoapelor, senzație de înțepătură locală, arsură, durere. Umflătura atinge apogeul după 3-4 zile de la debut și este marcată de apariția unei zone gălbui la locul de proeminență maximă.

Tratamentul pentru orjelet include comprese locale calde și menținerea igienei oculare și a mâinilor. În cazul în care vorbim despre o infecție bacteriană, medicul oftalmolog va prescrie medicamente antiinflamatorii și antibiotice. Poate fi necesară și intervenția chirurgicală, dacă leziunile devin cronice și nu răspund la medicație.

Chalazionul

Chalazionul apare ca răspuns a unei reacții inflamatorii granulomatoase la nivelul glandelor sebacee ale pleoapei (glandele Meibomius). Reacția este urmată de blocarea orificiilor glandulare şi implicit, de stagnarea secreţiilor sebacee.

Afecțiunea este întâlnită adesea la adulți și se manifestă la nivelul pleoapei superioare, deoarece acolo există un număr mai crescut de glande Meibomius. Printre simptome se mai numără senzația de disconfort la nivelul pleoapei și apariția unui nodul roșiatic în partea externă a acesteia.

Vestea bună este că chalazionul poate fi prevenit printr-o igienă riguroasă, spălare cu apă călduță și prin utilizarea de geluri oftalmice speciale.

În ceea ce privește tratamentul medical, acesta se simpune încă de la debutul bolii.

Blefarita

Blefarita constă în inflamația marginilor libere ale pleoapelor și se asociază cu dermatita seboreică sau acneea rozacee. Afecțiunea este favorizată de sindromul de ochi uscat, conjuctivitele repetate, purtarea de lentile de contact, factori hormonali, dermatita seboreică, praful, poluarea sau antecedentele alergice.

Blefarita este produsă, de regulă, de stafilococul auriu (Staphyloccocus aureus) sau de Staphyloccocus epidermidis. În ceea ce îi privește pe pacienții imunocompromiși, afecțiunea poate fi determinată de Pseudomonas, Proteus sau bacilul Coli.

Blefarita se manifestă prin senzația de corp străin în ochi, arsură oculară, lăcrimare sau prin apariția unor scuame la nivelul pleoapelor.

În cazul unei afecțiuni ușoare, tratamentul vizează igiena zilnică a pleoapelor și aplicarea locală de comprese cu apă călduță. Acestea ajută la evacuarea și curățarea secrețiilor.