Disonanța cognitivă este o teorie în psihologia socială care se referă la conflictul mental care apare atunci când comportamentele și credințele unei persoane nu se aliniază. Se poate întâmpla și atunci când o persoană deține două credințe care se contrazic.
Disonanța cognitivă provoacă sentimente de neliniște și tensiune, iar oamenii încearcă să ușureze acest disconfort în moduri diferite. Aceste persoane tind să respingă informațiile noi care intră în conflict cu credințele lor existente.
Ce este disonanța cognitivă și cine este afectat?
Teoria disonanței cognitive a fost dezvoltată de Leon Festinger în 1957. Este o teorie care explică modul în care oamenii pot deține două sau mai multe credințe, idei sau valori contradictorii simultan și încă să funcționeze relativ normal. Reducerea disonanței cognitive este procesul de redcuere a disonanței cognitive prin schimbarea atitudinilor și comportamentelor cuiva pentru a se alinia cu credința aleasă.
Disonanța cognitivă este un termen care descrie disconfortul psihologic pe care oamenii îl simt atunci când se confruntă cu două gânduri sau idei conflictuale. Poate fi cauzată de o varietate de factori, cum ar fi echilibrul dintre viața profesională și viața privată sau echilibrul dintre muncă și familie și nevoia de a menține o anumită imagine.
Este important de menționat că disonanța cognitivă nu este automată atunci când o persoană deține credințe opuse. Ei trebuie să aibă conștientizarea inconsistenței pentru a simți disconfort. Nu toată lumea experimentează disonanță cognitivă în același grad. Unele persoane au o toleranță mai mare la incertitudine și inconsistență și pot experiemnta o disonanță cognitivă mai mică decât cei care necesită consecvență.
Disonanța cognitivă la locul de muncă este o problemă cu care se confruntă mulți oameni. Poate provoca stres și anxietate pentru angajații care încearcă să-și mențină o viață personală în timp ce lucrează la birou peste program. Un studiu a arătat că persoanele care sufereau de niveluri ridicate de disonanță cognitivă au avut mai multe probleme de sănătate mintală și niveluri mai scăzute de interes pentru activitatea lor de la lucru.
Situațiile în care poate apărea această stare de tensiune
Fumatul, în ciuda faptului că ești conștient de efectele adverse asupra consumului de tutun asupra sănătății. Alegerea de a promova un comportament, cum ar fi exercițiile fizice obișnuite, pe care o persoană nu le practică ea însăși.
Acest tip de disonanță cognitivă se numește ipocrizie. Spunând minciuni în ciuda faptului că persoana respectivă se gândește la sine ca fiind sinceră. De asemenea, există și paradoxul cărnii care constă în mâncarea cărnii, în timp ce se gândește la ei înșiși ca un iubitor de animale căruia nu-i place gândul de a ucide animale.
Mintea noastră are propriul set de protecție care încearcă se separe ceea ce este pozitiv de ceea ce este negativ. Permanent organizăm experiența de viață pe care o acumulăm. Acest proces de organizare se bazează pe o serie de părtiniri sau „scurtături mentale”, care ne ajută să nu fim copleșiți de cantitatea de informații cu care aveam de-a face zi de zi.
Însă, acest lucru ne poate face și să ne simțim că pierdem ceva important din schemele noastre mentale atunci când întâlnim informații noi care în mod evident ne contrazic o parte dintre aceste părtiniri personale. Prin urmare, disonanța cognitivă este o parte naturală a vieții și poate fi important să o reduci pentru a avea o viață mai liniștită.