Ce este Dragobetele? Care este semnificaţia acestei sărbători

Dragobetele este Ziua Îndrăgostiţilor, fiind o sărbătoare românească celebrată pe data de 24 februarie, fiind înrudită cu Valentines Day. Sărbătoarea mai poartă numele, în funcţie de regiune, de Cap de primăvară, Sântion de primăvară, Ioan Dragobete, Drăgostitele, Năvalnicul sau Logodna.

Cuplurile îşi sărbătoresc iubirea în această zi, iar românii respecta o multitudine de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii.

Ce este Dragobetele. Legenda sărbătorii

Dragobetele sau echivalentul românesc al zilei Sfântului Valentin nu a fost ales întâmplător pe data de 24 februarie. Sărbătoarea marchează începutul anului agricol, în acel moment natura renaşte, păsările îşi cauta cuiburi, iar ursul iese din bârlog. Astfel, odată cu renaşterea naturii, reînvie şi iubirea.

Dragobetele este reprezentant de Dragomir, fiind fiul Babei Dochia, în credinţă populară românească. Dragomir este năvalnic, chipeş şi iubarest, nestatornic şi voinic, în timp ce Sfântul Valentin este blajin.

Dacii îl percepeau pe Dragomir ca pe un zeu peţitor şi un nas ce oficia în cer nunta tuturor animalelor. Romanii de-a lungul anilor au transpormat Dragobetele, ajungând „zanul dragostei”, purtându-le noroc îndrăgostiţilor.

După cum spune superstiţia, cei care se întâlnesc de Dragobete, iubirea lor tine tot anul, precum cea a păsărilor care „se logodesc” în această zi cu mare semnificaţie.

Legenda Dragobetelui mai spune că apa de pe fragi avea proprietăţi magice. Aceasta trebuia strânsă şi folosită de către fetele nemăritate, făcându-le mai frumoase ca niciodată, atrăgând privirile băieţilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Dragobete

Mai demult, în această zi de mare sărbătoare, flăcăii purtau straie care mai de care şi se adunau în păduri pentru a culege buchete de flori ale primăverii, că mai apoi să le ofere celor care le-au furat inimile.

Culesul florilor continua cu cântece şi voie bună, cu un joc care purta denumirea de „zburătorit”. La amiază fetele începeau să fugă prin sat, iar băieţii le fugăreau încercând să le prindă şi să le fure un sărut. Dacă fetei îi plăcea de băiat, aceasta se lasa prinsă, având loc sărutul considerat echivalentul logodnei şi începutului iubirii dintre cei doi tineri. Seară avea loc logodna anunţată comunităţii şi membrii familiei.

Cei care nu respectau şi sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături „Dragobetele săruta fetele!”. Credințele populare referitoare la această sărbătoare sunt multe. Astfel, în popor se spunea că cei care participă la Dragobete vor fi feriți de boli și mai ales de febră și că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat.

Un alt obicei era cel al fetelor necăsătorite care strângeau zăpada rămasă în unele locuri, fiind considerată „zăpada zânelor”. După ce se topea, apa era considerată cu proprietăţi magice în iubire şi se descânta cu ea. Fetele îşi clăteau fata cu această apă pentru a deveni mai frumoase şi atrăgătoare.

În această zi, fetele trebuiau să se întâlnească cu băieţi oentru a avea parte de iubire întregul an. De asemenea, de Dragobete nu ai voie să plângi pentru că lacrimile aduc necazuri şi supărări în lunile ce urmează.

Ca şi de Valentines Day, cuplurile îşi fac cadouri, oferindu-şi unui altuia dulciuri, momente frumoase şi multă iubire. Ca în fiecare an, bărbaţii scot din buzunar o sumă mult mai mare în comparaţie cu femeile, pentru această zi.