O tulburare de posesie constituie o infracțiune prevăzută în Codul penal român. Aceasta se definește ca fiind acțiunea prin care o persoană ocupă, total sau parțial, fără drept, prin violență, amenințare sau prin desființarea ori strămutarea semnelor de hotar un imobil aflat în posesia altcuiva.
Conform articolului 949 din Codul Civil, orice persoană care a posedat un bun puțin un an poate solicita instanței să prevină sau să înlăture orice tulburare a posesiei sale. Această protecție juridică este disponibilă indiferent dacă sunteți sau nu proprietarul bunului respectiv, ceea ce face acțiunea posesorie un instrument juridic deosebit de util în situațiile în care documentele de proprietate sunt neclare sau inexistente.
Ce este infracțiunea de tulburare de posesie și care sunt consecințele legale
Constatarea infracțiunii de tulburare de posesie se face de către organele de urmărire penală, la fel ca în cazul oricărei infracțiuni, după ce au fost sesizate de victimă sau de o terță persoană care are cunoștință despre săvârșirea faptei ori ulterior sesizării din oficiu.
Victima unei infracțiuni de tulburare de posesie poate depune o plângere penală la organele judiciare în vederea sesizării acestora cu privire la comiterea infracțiunii. Această plângere are valoarea unui act de sesizare. Iată și cât este amenda pentru tulburarea liniștii publice.
Dacă plângerea conține toate elementele și este corect formulată, organele de cercetare penală vor analiza datele și vor informa persoana vătămată cu privire la necesitatea formulării unei plângeri prealabile. Conform art. 256 alin. (2) C. pen. „Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.” Așadar, chiar după sesizarea organelor competente, pentru a putea pune în mișcare acțiunea penală pentru tulburarea de posesie, persoana vătămată va trebui să depună și o plângere prealabilă.
În conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală, la primirea plângerii, organul de urmărire penală are obligația de a verifica dacă aceasta îndeplinește condițiile de formă și dacă a fost depusă în termenul lega. Conform art. 296 C. proc. pen., este de 3 luni. În situația în care organele de urmărire penală constată că plângerea este tardivă, organul de cercetare penală are obligația de a înainta procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.
Care este termenul de depunere a plângerii
Plângerea penală este actul de sesizare prin care persoana care se consideră a fi victimă a unei infracțiuni înștiințează autoritățile cu privire la fapta și, în cazul în care a putut fi identificat de către victimă, persoana care a comis-o.
Normele de procedură penală nu prevăd un termen expres de depunere a acestei plângeri, însă putem deduce un astfel de termen din reglementări conexe. Astfel, infracțiunea de tulburare de posesie este o infracțiune care se urmărește la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Acest lucru înseamnă că fapta va putea fi urmărită numai dacă persoana vătămată va depune o plângere prealabilă (act procedural, diferit de plângerea penală care este doar actul de sesizare a organelor de urmărire penală).
Termenul pentru depunerea plângerii prealabile în cazul infracțiunii de tulburare de posesie este reglementat de dispozițiile generale ale Codului de procedură penală referitoare la plângerea prealabilă. Plângerea trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni de zile din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Mai mult de atât, infracțiunea de tulburare de posesie, prevăzută de art. 256 alin. (1) C. pen. se sancționează cu „închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”.