Dr. Daniela Bartoș sugerează că o bradicardie sinusală reprezintă o scădere a ritmului cardiac sub valorile normale, având originea în nodul sinusal, „pacemaker-ul” natural al inimii. În multe cazuri este benignă, dar uneori poate semnala o problemă de sănătate.
Bradicardia sinusală apare atunci când inima bate mai rar de 60 de bătăi pe minut, însă ritmul rămâne regulat și controlat de nodul sinusal. Această situație poate fi normală la anumite persoane, în special la sportivi sau în timpul somnului, dar poate apărea și în contextul unor afecțiuni sau dezechilibre din organism.
Ce este o bradicardie sinusală
În mod fiziologic, inima își adaptează ritmul în funcție de nevoile organismului. De exemplu, în repaus sau în timpul somnului, este normal ca frecvența cardiacă să scadă. De aceea, nu orice bradicardie este periculoasă. La persoanele bine antrenate fizic, un puls mai mic reflectă o inimă eficientă, care pompează sângele cu mai puține bătăi.
Totuși, bradicardia sinusală poate deveni problematică atunci când ritmul cardiac este prea scăzut și nu mai asigură un flux sanguin suficient către organe. În aceste situații pot apărea simptome precum amețeli, oboseală, slăbiciune, dificultăți de concentrare, senzație de leșin sau chiar pierderea cunoștinței, afirmă dr. Daniela Bartoș.
Cauzele pot fi variate. Uneori este vorba despre o reacție normală a organismului, dar alteori poate apărea în contextul unor afecțiuni cardiace, dezechilibre electrolitice, probleme hormonale (de exemplu, hipotiroidism) sau ca efect secundar al unor medicamente care încetinesc ritmul inimii. De asemenea, poate fi asociată cu înaintarea în vârstă, când sistemul electric al inimii devine mai puțin eficient.
Diagnosticul se stabilește, de regulă, prin electrocardiogramă (EKG), care evidențiază ritmul cardiac și originea acestuia. În unele cazuri, medicul poate recomanda monitorizare Holter (înregistrare pe 24 de ore) pentru a observa variațiile ritmului în timpul activităților zilnice.
Tratamentul depinde de cauză și de severitatea simptomelor. Dacă bradicardia nu provoacă simptome, de multe ori nu este necesar niciun tratament. În schimb, dacă există manifestări sau o cauză identificabilă, se tratează problema de bază. În cazuri rare și severe, poate fi necesară implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker), care reglează ritmul inimii.
Ce complicații pot fi provocate de această afecțiune
Bradicardia sinusală simptomatică, nediagnosticată și netratată, poate duce la complicații grave, precum: sincopă, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, stop cardiac subit, moarte subită cardiacă.
Complicațiile bradicardiei sinusale sunt legate și de afecțiunile cardiace care au provocat încetinirea ritmului cardiac. Cu cât suferințele cardiace sunt mai severe, cu atât riscul de a dezvolta complicații ale bradicardiei sinusale sunt mai mari.
O altă complicație a bradicardiei sinusale este și scăderea progresivă a toleranței la efort, până la gradul de severitate la care pacientul să nu se mai poată deplasa și să devină dependent de îngrijire medicală specializată.
Deoarece în general bradicardia sinusală simptomatică însoțește diferite afecțiuni ale inimii sau ale aparatului cardiovascular, prevenirea ei ține de realizarea periodică a unui screening pentru boli cardiovasculare și tratarea afecțiunilor diagnosticate de medic, inclusiv a hipertensiunii arteriale, care poate fi descoperită și întâmplător.
Așadar, o bradicardie sinusală poate fi o variantă normală, mai ales la persoane active, dar poate deveni o problemă dacă este însoțită de simptome sau de alte afecțiuni. Evaluarea medicală este esențială pentru a stabili dacă este o situație benignă sau necesită tratament.