Ce este tromboza, care a determinat unele țări să suspende vaccinul AstraZeneca

În urma apariției unor cazuri neașteptate de evenimente tromboembolice, în mai multe țări s-a decis să suspende temporar utilizarea vaccinului AstraZeneca în așteptarea unui aviz din partea Agenției Europene pentru Medicamente. Preocuparea se referă în special la apariția trombozei venoase.

De ce mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, Germania, Italia și Franța au suspendat utilizarea vaccinului AstraZeneca împotriva COVID-19 ca măsură de precauție? Acestea așteaptă rezultatele investigației Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) asupra mai multor cazuri de tromboză, unele de tip venos cerebral, care au apărut la persoanele vaccinate în aceste țări. Pe 11 martie, EMA a raportat că „30 de cazuri de evenimente tromboembolice au fost raportate la aproape 5 milioane de persoane vaccinate cu vaccinul AstraZeneca în Spațiul Economic European”.

Se mai numește flebită sau tromboflebită

Numită și flebită sau tromboflebită, tromboza venoasă este cauzată de formarea unui cheag de sânge într-o venă, blocând parțial sau complet trecerea sângelui. Tromboza venoasă afectează în principal picioarele. Când implică o venă profundă (cu diametru mare), această boală este gravă, iar embolia pulmonară poate duce la moarte.

Tromboza venoasă poate fi superficială (cheagul se formează într-o venă sub suprafața pielii, un varice) sau profund (cheagul se formează într-o venă cu diametru mare). În primul caz, această formă de tromboză este dureroasă, dar de obicei nu este gravă, dar în al doilea, este o urgență medicală din cauza posibilelor sale complicații grave.

Cine sunt persoanele cele mai expuse riscului?

Unii oameni sunt mai expuși riscului, în special cei cu mobilitatea redusă foarte mult (paralizie, gips, oameni în pat pentru câteva zile etc.).

Acesta este și cazul anumitor categorii de persoane: cu vârsta peste 75 de ani, care au avut deja probleme cu tromboza sau varicele, care suferă de obezitate, cancer, insuficiență cardiacă sau respiratorie severă, boli inflamatorii cronice (lupus, poliartrită) sau fumători.

Există două situații predispozante principale care sunt insuficiența venoasă (rețea venoasă insuficient de eficientă, care are dificultăți în returnarea sângelui în rețeaua profundă) și hipercoagulabilitatea sângelui, care favorizează formarea unui cheag prin dezechilibrul sistemului sanguin. Se poate datora unei predispoziții genetice sau poate apărea în anumite contexte.

Șapte cazuri de tromboză venoasă cerebrală în Germania

Simptomele asociate cu tromboza venoasă sunt roșeață, umflături, căldură și durere la nivelul piciorului. Simptomele celei mai grave complicații, embolia pulmonară, sunt respirația scurtă, durerea toracică și pierderea cunoștinței.

Tipul de tromboză care îngrijorează în mod deosebit autoritățile sanitare în contextul vaccinării cu AstraZeneca, deoarece alerta autorităților germane care numără șapte cazuri din 1,6 milioane de vaccinari, este tromboza venoasă cerebrală. formă rară de tromboză venoasă cerebrală numită tromboză venoasă sinusală.

Tromboza venoasă cerebrală este formarea de cheaguri de sânge în venele creierului care pot provoca accidente vasculare cerebrale. Ambele sunt mult mai rare decât trombozele clasice (mai puțin de 1% din cazuri), dar potențial mai grave. Tromboza venoasă cerebrală se manifestă ca dureri de cap persistente, tulburări neurologice și/sau convulsii epileptice. Tratamentul include: tratament antitrombotic (anticoagulante), tratament simptomatic (analgezice, antiepileptice etc.) și tratamentul cauzei (25% nu au cauză sau factor declanșator identificat).

Cu toate acestea, EMA arată într-un comunicat de presă din 16 martie că „rămâne de părere că avantajele vaccinului AstraZeneca în prevenirea Covid-19, cu riscul său asociat de spitalizare și deces, depășesc riscul de efecte secundare”. Agenția spune că examinează datele disponibile referitoare la „toate evenimentele tromboembolice raportate după vaccinare. O analiză rapidă și aprofundată a datelor și a circumstanțelor clinice care înconjoară cazuri specifice continuă, pentru a determina dacă vaccinul ar fi contribuit la acest lucru sau dacă exista alte cauze. Concluziile sale sunt așteptate pe 18 martie.