Conf. univ. dr. Alina Costina Luca, șef secție cardiologie pediatrică, Spitalul de Copii ” Sfânta Maria” Iași, a discutat, în emisiunea BZI LIVE, despre suflul sistolic la copii. Iată ce fac medicii care se confruntă cu astfel de cazuri și când este necesar un tratament.
Suflul sistolic reprezintă acel sunet care se aude în plus când medicul ascultă bătăile inimii cu stetoscopul. De regulă, sunetul pe care medicul trebuie să îl audă la ascultarea inimii trebuie să fie în doi timpi, unul care arată închiderea valvelor atrioventriculare și altul care desemnează închiderea valvei semilunare. Între acestea există o pauză scurtă, numită sistolă și una mai lungă, cunoscută sub numele de diastolă.
Orice sunet nefiresc, care se aude în plus față de cele două, va fi numit de medic suflu sistolic sau suflu cardiac ori suflu la inimă. De precizat este că nu este vorba despre o afecțiune, ci despre un semnal, care poate contribui la diagnosticarea unei posibile probleme cardiace.
Ce fac medicii când un copil are suflu sistolic? Conf. dr. Alina Costina Luca: „Vom face electrocardiogramă, apoi ecocardiografia, care poate fi făcută încă din viața intrauterină”
Suflul sistolic este adesea întâlnit la sugarii sănătoși, la copii și la adolescenți. Acesta este, de cele mai multe ori, inocent, deoarece nu ascunde o patologie, ci este produs de fluxul normal de sânge prin inimă. Pentru a se asigura că nu este vorba despre o afecțiune gravă, medicii fac copiilor o electrocardiogramă și o ecocardiografie. Aceste proceduri pot fi efectuate încă din viața intrauterină sau chiar în primele săptămâni ale nou-născutului.
„În primul rând, vom face electrocardiogramă, apoi ecocardiografia, care poate fi făcută încă din viața intrauterină. Dacă nu s-a făcut în viața intrauterină, încă din perioada de nou-născut sau chiar în primele săptămâni. Este foarte bine de investigat un suflu sistolic, dacă el a fost decelat ascultător în momentul nașterii. Deci este bine de venit cât mai repede, pentru că pot fi, într-adevăr, malformații noncianogene, cum ar fi: defectul septal interatrial, defectul septal interventricular, persistența de canal arterial, care se pot închide de la sine (unele din ele), dacă sunt micuțe ca dimensiuni, dar altele pot evolua. Și pot evolua complicându-se în hipertensiune pulmonară.”, a declarat conf. univ. dr Alina Costina Luca, pentru BZI LIVE.
Lăsat netratat, suflul sistolic se poate agrava și se poate ajunge la hipertensiune pulmonară. Aceasta apare în momentul în care tensiunea de la nivelul arterelor pulmonare creşte peste normal. Dacă a fost depășit momentul operator, medicul recomandă tratament de susținere pe viață.
„Dacă deja a fost depășit momentul operator, atunci trebuie să apelăm la tratament de susținere pe viață, cu tratamentul hipertensiunii pulmonare. Atunci când acționăm la timp, toate aceste complicații care pot apărea, cum ar hipertensiune pulmonară și toate celelalte, pot fi prevenite.”, a adăugat medicul.
Cum se manifestă hipertensiunea pulmonară?
Printre simptomele hipertensiunii arteriale se află următoarele: respirație greoaie și scurtă (dispnee) în timpul activităților de rutină, oboseală, dureri toracice și bătăi accentuate ale inimii. Când boala se agravează, manifestările acesteia pot limita orice activitate fizică. La copii poate apărea și tusea.
„Pot prezenta și tuse, pot prezenta semne ale insuficienței cardiace. Cu tuse, cu raluri la ascultație, ralusuri crepitante, cu cioanoză care, într-adevăr devine, chiar dacă erau cazuri de defect septal interatrial, interventricular și, în mod obișnuit erau noncianogene, în momentul în care șuntul se inversează la ele devin cianogene și se comportă ca o malformație severă. Și atunci ori trebuie operate, ori trebuie să apelăm la tratament de susținere pe viață.”, a mai spus medicul Alina Costina Luca, în cadrul emisiunii BZI LIVE.