Ce înseamnă burnout? Sindromul lumii moderne, un fenomen tot mai des întâlnit

Ce înseamnă burnout, cum se manifestă și de ce este considerată una dintre bolile secolului? Află în rândurile următoare cum poți evita acest sindrom psihologic.
Ce înseamnă burnout? Burnout-ul reprezintă un sindrom psihologic complex care se manifestă ca răspuns la stresul cronic, în special cel de natură interpersonală, apărut de obicei în mediul profesional.

Ce înseamnă burnout?

Aceasta nu este doar o formă accentuată de stres, ci un proces mult mai profund care aduce cu sine modificări emoționale și cognitive, generând depersonalizare, o epuizare copleșitoare, detașare cinică și un sentiment persistent de ineficiență. Persoana care trece prin această stare își pierde treptat motivația, energia și dorința de implicare în activitățile cotidiene, iar consecințele nu se limitează doar la sfera muncii, ci ating și viața personală.

Recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății ca sindrom profesional, burnout-ul este asociat cu un risc crescut pentru afecțiuni grave, de la hipertensiune și tulburări cardiovasculare, până la depresie severă și chiar sinucidere. Dacă inițial termenul era utilizat aproape exclusiv pentru a descrie stările extreme de epuizare ale medicilor, polițiștilor, pompierilor sau celor care lucrau direct cu persoane traumatizate, în prezent aria sa de aplicare este mult mai largă. Tot mai multe studii și observații clinice arată că fenomenul afectează și alte categorii sociale, inclusiv copii, părinți și îngrijitori, dar și oameni expuși la tensiuni familiale sau responsabilități personale copleșitoare.

În rândul cadrelor medicale fenomenul are o amploare deosebită, acestea fiind mai expuse decât alte profesii la riscurile epuizării. Chiar și după ce sunt ajustate criteriile legate de programul de lucru sau de nivelul educațional, medicii continuă să înregistreze o incidență mai ridicată a burnout-ului. Efectele sunt dezastruoase atât la nivel individual, prin scăderea calității vieții și accentuarea dependențelor de substanțe precum alcoolul, cât și la nivel profesional, prin creșterea ratei de fluctuație a personalului și prin deteriorarea calității actului medical.

În general, când se vorbește despre burnout, cel mai frecvent se face referire la forma sa profesională. Factorii implicați sunt multipli și au legătură atât cu structura psihologică a individului, cât și cu organizarea muncii și cu relațiile interpersonale. Există încă o prejudecată răspândită potrivit căreia burnout-ul ar fi rezultatul exclusiv al incapacității individului de a gestiona stresul sau al unui volum excesiv de sarcini. În realitate, de cele mai multe ori, cauzele sunt complexe și includ factori asupra cărora persoana nu are control direct. Tocmai de aceea este esențial să se înțeleagă că epuizarea profesională nu este întotdeauna rezultatul unor alegeri greșite, ci al contextului general în care individul este nevoit să funcționeze.

Cum să îți dai seama dacă treci printr-un burnout

Burnout-ul poate fi legat de un dialog interior negativ și de tendințe de perfecționism care duc la standarde imposibil de atins sau, dimpotrivă, la convingerea că nimic din ceea ce se realizează nu are valoare. Alteori, sursa este reprezentată de relațiile toxice și de conflictele constante fie la locul de muncă, fie în familie. În alte situații, organizarea deficitară, termenele nerealiste, sarcinile imposibil de gestionat și lipsa de susținere din partea managerilor duc inevitabil la stări de epuizare. Lipsa clarității în stabilirea responsabilităților, presiunile legate de timp, multitasking-ul excesiv, comunicarea deficitară sau tratamentele nedrepte aplicate angajaților accentuează fenomenul. În același timp, o cultură organizațională în care limitele dintre viața profesională și cea personală sunt încălcate constant favorizează apariția sindromului.

De cele mai multe ori, persoanele afectate parcurg etape distincte. Totul începe cu dorința intensă de a se afirma și de a demonstra valoare, continuă cu neglijarea propriilor nevoi, apariția conflictelor și a negării problemelor, apoi cu izolarea de familie și de cercul social. Treptat, comportamentul se schimbă, apare sentimentul de gol interior, lipsa de valoare și depresia, culminând cu colapsul emoțional și fizic. Această progresie arată cât de mult se instalează treptat fenomenul și cât de greu este să fie recunoscut și gestionat la timp.

Nu întotdeauna mediul ostil este cel care declanșează direct burnout-ul. De multe ori, problema apare atunci când individul nu reușește să se adapteze la condițiile în schimbare de la locul de muncă. Personalitatea joacă un rol important: nevrotismul, extraversiunea și conștiinciozitatea au fost corelate cu diferite dimensiuni ale sindromului, ceea ce arată că predispoziția personală și mediul se intersectează inevitabil în modul în care se instalează epuizarea.

Ce înseamnă burnout? Este important de înțeles că burnout-ul nu se reduce la simpla acumulare de ore suplimentare. Mai degrabă, este rezultatul stresului cronic, al lipsei de satisfacție în activitatea zilnică și al sentimentului persistent de inutilitate.