Ce materii lipsesc din orarul elevilor! „Sunt lucruri pe care le va întâlni în viață, indiferent ce meserie va avea”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de începerea noului an școlar, elevii și părinții din Iași încep să se gândească nu doar la rechizite și orar, ci și la ce materii și-ar dori să studieze la școală pentru a se simți pregătiți în viață. Tot mai multe voci susțin că, pe lângă materiile tradiționale, copiii ar avea nevoie de lecții care să îi pregătească pentru situații pe care le vor întâlni imediat ce devin independenți: cum își gestionează banii, ce trebuie să știe înainte să semneze un contract, cum acordă primul ajutor sau cum se protejează de fraudele din mediul online.

Elevii vor mai multă educație financiară. Școala trebuie să găsească echilibrul între teorie și viața reală.

Ce materii noi ar trebui să se regăsească în orarele elevilor

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de începerea noului an școlar, discuțiile despre programul elevilor revin în atenție, iar o întrebare apare tot mai des în rândul părinților: ce ar trebui să învețe, de fapt, un copil la școală?

Pe lângă materiile clasice, elevii și familiile lor vor cursuri care să îi ajute să se descurce în situații concrete, de la gestionarea banilor și primul ajutor până la educație juridică, siguranță online sau orientare profesională.

02:00, 28 Aug 2026

FOTO Cât îi costă școala privată pe părinții din Iași: Taxele ajung la mii de euro pe an, dar familiile spun că investiția se justifică

02:00, 27 Aug 2026

Opt medalii pentru Iași la un concurs internațional de matematică desfășurat în Vietnam! Performanță spectaculoasă pentru elevii Colegiului Național

Nu este vorba neapărat despre eliminarea materiilor tradiționale, ci despre dorința ca orarul să includă și lucruri pe care adolescenții le vor folosi aproape sigur după terminarea școlii. Ideea vine într-un moment în care oferta de opționale începe să se diversifice. Pentru anul școlar 2026-2027 există, de exemplu, discipline precum „Economie circulară și consum responsabil”, aprobată pentru clasa a VII-a, iar în oferta națională există deja cursuri care ating educația financiară, dezvoltarea personală, educația media sau antreprenoriatul.

Pentru unii părinți, una dintre cele mai importante materii care ar trebui să ajungă mai des în orarul elevilor este educația financiară. Nu sub forma unor definiții despre economie, ci prin situații concrete: cum îți faci un buget lunar, ce înseamnă dobânda, cum funcționează un card de credit, ce trebuie să verifici înainte să semnezi un contract sau cum recunoști o ofertă care pare prea bună pentru a fi adevărată.

O mamă din Iași spune că ar prefera ca fiul ei să aibă o astfel de oră în locul unor activități pe care le consideră prea puțin conectate la viața de zi cu zi.

„Mă uit la copilul meu și mă gândesc că, în câțiva ani, va fi adult. El știe să rezolve probleme și să învețe pentru teste, dar dacă mâine trebuie să își facă un abonament la telefon, să semneze un contract de chirie sau să ia un credit, nu știe ce să întrebe și ce să citească. Mi-ar plăcea să existe o materie în care să învețe ce este o dobândă, ce înseamnă un salariu brut și unul net, ce taxe plătești, cum îți faci un buget, ce este o asigurare. Chiar și lucruri simple, cum ar fi să își calculeze cât îi rămâne din bani după ce plătește chiria și facturile. Sunt lucruri pe care le va întâlni în viață, indiferent ce meserie va avea”, a declarat Florentina Tănăsoaie pentru reporterii BZI.

Profesorii spun că programa nu poate fi mai încărcată

O altă propunere care apare frecvent atunci când părinții vorbesc despre lucrurile care lipsesc din educația copiilor este o materie care să îi învețe să ofere primul ajutor.

În locul unei lecții pur teoretice, părinții spun că elevii ar trebui să învețe practic ce fac dacă o persoană leșină, cum reacționează în cazul unei arsuri, ce fac dacă cineva se îneacă sau cum sună corect un apel la 112.

„Eu aș introduce obligatoriu câteva ore de prim ajutor. Nu trebuie să devină toți medici, dar trebuie să știe ce să facă într-o situație de urgență. Să știe să sune la 112 și să explice unde este, să știe că nu trebuie să miște o persoană care a avut un accident fără motiv, să știe ce faci în cazul în care cineva se îneacă”, a mai spus o mamă din Iași.

Astfel de activități există deja punctual în școli, inclusiv în cadrul unor programe educaționale și al săptămânilor dedicate activităților extracurriculare, însă părinții ar vrea ca ele să nu depindă doar de inițiativa unei școli sau a unui profesor.

Profesorii privesc însă situația dintr-o perspectivă mai complicată. Un cadru didactic de gimnaziu din Iași spune că este de acord că elevii au nevoie de competențe practice, însă introducerea unei materii noi presupune mai mult decât simpla modificare a orarului.

„Sunt absolut de acord că elevii au nevoie de educație financiară, prim ajutor, educație juridică, siguranță online sau orientare profesională. Când îi întrebi pe copii ce vor să învețe, îți dau exemple foarte bune. Problema este că orarul este deja foarte încărcat. Nu poți să adaugi încă cinci materii și să te aștepți ca elevul să le poată duce pe toate. Ar trebui să ne gândim mai degrabă la modul în care aceste lucruri pot fi integrate. De exemplu, la dirigenție poți discuta despre un contract, despre un CV, despre un buget lunar. La informatică poți discuta despre siguranța datelor și fraude online. La educație socială poți aborda situații juridice simple. Iar pentru primul ajutor putem avea activități practice cu oameni specializați. Nu cred că soluția este să transformăm fiecare lucru important într-o materie”, a declarat Mariana Costea, o profesoară din județul Iași.

Profesorul atrage atenția și asupra unui alt aspect: elevii nu au nevoie doar de informație, ci și de exercițiu.

„Una este să îi spui unui copil ce este o fraudă online și alta este să îi arăți trei mesaje și să îl pui să identifice care este tentativa de fraudă. Una este să îi explici ce este dobânda și alta este să îi dai un exemplu concret și să îl lași să calculeze cât va plăti. Dacă introducem aceste lucruri, trebuie să fie foarte practice”, a mai spus aceasta.

La fel de actuală este educația digitală. Copiii petrec deja o mare parte din timp pe rețele sociale, însă faptul că folosesc zilnic telefonul nu înseamnă automat că știu să se protejeze online.

Aici intră parolele, datele personale, phishingul, conturile false, manipularea prin imagini și videoclipuri, dar și utilizarea inteligenței artificiale.

Interesul pentru astfel de discipline nu este doar o discuție teoretică. În 2026, Ministerul Educației a aprobat deja pentru anul școlar următor disciplina opțională „Economie circulară și consum responsabil”, destinată clasei a VII-a, semn că oferta educațională începe să includă și teme care depășesc materiile clasice.

Astfel, discuția despre materiile pe care elevii și le-ar dori în orar nu înseamnă neapărat renunțarea la disciplinele clasice, ci o încercare de a găsi un echilibru între cunoștințele teoretice și cele de care un adolescent va avea nevoie în viața de zi cu zi.