Ce nu ai voie să faci în Marţea Luminată sau Marţea Dracului: Azi nu se lucrează!

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În cea de-a treia zi de Paște, mulți români nu știu Ce nu au voie să faci în Marţea Luminată sau Marţea Dracului. Această zi este considerată cea în care ouăle se ciocnesc invers. Este supranumită Marțea Albă, zi foarte importantă și notată tot cu cruce roșie în calendarul ortodox.

Ce nu ai voie să faci în Marţea Luminată sau Marţea Dracului

A treia zi de Paşte este, în acelaşi timp şi Marţea Albă, zi în care nu se lucrează, iar femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la Paște. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

02:00, 01 Jun 2026

A doua zi de Rusalii sau sărbătoarea Sfintei Treimi, una dintre cele mai importante date din calendarul creștin-ortodox

02:00, 30 May 2026

Pogorârea Sfântului Duh, una dintre cele mai importante sărbători creștine! Ce semnifică Rusaliile

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci.

În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui. Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.

Marțea Albă este o zi încărcată cu tradiţii şi obiceiuri. În această zi, este bine să se dea de pomană pentru sufletele celor adormiţi. În multe zone ale ţării, femeile dau de pomană pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Potrivit tradiţiei, în această zi se întorc vizitele făcute în prima zi de Paşte. Oamenii obişnuiesc să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite în trecut „Umblatul cu pască “. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor.

În această zi, precum și în celelalte zile până la Rusalii, credincioșii nu vor face mătănii în biserică. De asemenea, nu se fac parastase, iar preoţii nu vor citi Psaltirea. Slujbele de înmormântare din această zi, precum și cele din celelalte zile ale Săptămânii Luminate, vor fi înlocuite cu slujbele Învierii, care vorbesc despre trumful vieții asupra morții.

Ce să faci cu firimiturile rămase de la masa de Paşte

Marţea Albă mai este cunoscută şi ca Marţea Dracului, o zi pentru pomenirea celor vii, dar şi celor morţi, dar şi drept Mătcălăul, un prilej de bucurie prin practicile de înfrăţire între copiii de până la 14 ani. Mai exact, în această zi, copiii de până la 14 ani se duc la un pom înflorit pentru a se înfrăţi. Sub pom se aşază ouă roşii şi sare. De asemenea se pregatesc bucate pe care le vor mânca la final (mămăligă, omletă, cârnaţi).

Altă superstiție este legată de firimiturile rămase de la masa de Paşte, care ar trebui să fie păstrate și îngropate. Se spune că din ele va răsări o plantă numită “cucoană” sau “maruncă” care se pisează şi se pune în băutură, atunci când o femeie își doreşte să aibă copii.

Așadar, credincioșii ortodocși nu știu exact ce nu au voie să facă în Marţea Luminată sau Marţea Dracului.