Mulți români ajunși la vârsta pensionării descoperă că, deși au muncit zeci de ani, pensia obținută este aproape egală cu pensia minimă. Salariul minim pe economie și contribuțiile incomplete influențează decisiv suma primită lunar. Sistemul public de pensii continuă să ridice semne de întrebare legate de echitate și predictibilitate.
În România, pensia reprezintă pentru milioane de oameni principala sursă de venit la bătrânețe. Totuși, realitatea arată că munca de o viață nu garantează automat un trai decent după retragerea din activitate. Situația este cu atât mai dificilă pentru cei care au lucrat timp de decenii pe salariul minim pe economie sau care nu au avut toate veniturile declarate integral. În aceste condiții, diferențele dintre anii munciți și suma finală primită la pensie ajung să fie frustrante și greu de acceptat.
Ce pensie va avea un român care a muncit 40 de ani pe salariul minim
În prezent, pensia minimă garantată în România este de 1.281 de lei. Pentru a beneficia de această sumă, o persoană trebuie să îndeplinească două condiții esențiale: atingerea vârstei legale de pensionare și un stagiu minim de cotizare de cel puțin 15 ani. Problema apare atunci când persoane care au muncit 30, 35 sau chiar 40 de ani ajung să primească o pensie foarte apropiată de acest prag minim.
Explicația ține de nivelul contribuțiilor plătite de-a lungul timpului. Cei care au fost remunerați constant cu salariul minim au acumulat puncte de pensie puține, iar dacă angajatorii nu au declarat toate orele lucrate sau toate veniturile reale, impactul negativ este și mai mare. Astfel, anii suplimentari de muncă nu se traduc automat într-o pensie semnificativ mai mare.
Cât contează salariul minim și anii lucrați
Numeroși pensionari povestesc că, după aproape patru decenii de activitate, primesc lunar sume cuprinse între 1.700 și 2.000 de lei. De exemplu, o persoană cu aproape 27 de ani lucrați, majoritatea pe salariul minim, ajunge la pensia minimă, în ciuda faptului că a beneficiat și de puncte de stabilitate. Alții, cu peste 35 de ani de muncă, constată că diferența față de cineva care a contribuit doar 15 ani este surprinzător de mică.
Această situație alimentează sentimentul de nedreptate. Mulți se întreabă dacă a meritat efortul de a munci zeci de ani în plus, în condițiile în care sistemul de pensii nu recompensează proporțional contribuția. Mai mult, recalcularea pensiei este o opțiune teoretică, dar presupune timp, documente și, adesea, un nou termen de așteptare de până la un an.
Costul vieții și presiunea asupra pensionarilor
Contextul economic actual accentuează dificultățile. Creșterea prețurilor, facturile tot mai mari și taxele suplimentare apasă puternic asupra bugetului pensionarilor. Specialiștii estimează că, pentru un trai decent în România, un pensionar ar avea nevoie de un venit de peste 3.800 de lei lunar. În realitate, doar aproximativ 1,5 milioane de persoane ating acest nivel, în timp ce majoritatea se descurcă cu mult mai puțin.
Pensia unui român care a muncit 40 de ani pe salariul minim reflectă limitele actualului sistem de pensii. Nu numărul anilor lucrați este decisiv, ci nivelul contribuțiilor efective. Fără salarii declarate corect și fără reforme coerente, diferențele dintre efort și recompensă vor continua să afecteze generații întregi de pensionari.