Dr. Oana Cuzino afirmă că un anevrism cerebral este o afecțiune care se dezvoltă din cauza unor puncte slabe în peretele arterial, care determină dilatația anormală a unei artere cerebrale și umplerea excesivă a acestuia cu sânge. În cazul în care acest „săculeț” cu sânge se sparge, există un risc crescut de hemoragie intracraniană, accident vascular cerebral și alte leziuni la nivelul creierului care pot fi fatale în lipsa unui tratament rapid și adecvat.
În lipsa unor simptome evidente, anevrismul cerebral este descoperit întâmplător, cu ocazia efectuării unei tomografii computerizate (CT) sau a IRM. Dacă prezinți simptome ale unui anevrism hemoragic, este important să te adresezi de urgenţă unităţii medicale, deoarece riscul de complicaţii şi deces este foarte crescut în lipsa unui tratament rapid.
Ce poate declanșa un anevrism cerebral
Anevrismul cerebral se dezvoltă cu precădere după vârsta de 40 de ani, dar manifestările apar treptat, pe măsură ce vasul „defect” se umple cu sânge sau, mai grav, se rupe. Principalul simptom care trebuie să dea de bănuit este durerea de cap puternică, bruscă.
Majoritatea anevrismelor cerebrale (peste 90% din cazuri) nu sunt simptomatice şi nici nu prezintă risc de ruptură. Principalele cauze ale anevrismului cerebral sunt tensiunea arterială crescută, nivelul ridicat de colesterol din sânge, infecţiile şi anomaliile genetice.
În majoritatea cazurilor, anevrismul cerebral cu prezintă simptome decât în momentul ruperii vasului de sânge. Totuşi, sunt situaţii când acumularea de sânge într-un anumit punct din vasul de sânge sau o mică „scurgere” poate duce la apariţia unor manifestări precum: tulburări de vedere; mişcări neobişnuite ale ochilor; dureri moderate de cap; dureri oculare moderate; amorţeală pe o parte a feţei.
În cazul unui anevrism cerebral hemoragic (vasul de sânge se rupe), simptomele pot apărea brusc şi sunt severe. Acestea constau în: durere de cap puternică, apărută brusc; vedere înceţoşată sau dublă; senzaţia de gât înţepenit; greaţă şi vărsături; letargie; dureri puternice la nivelul ochilor; pupile dilatate; căderea pleoapelor; hipertensiune arterială; pierderea conştienţei; confuzie; tulburări de echilibru şi de coordonare; fotofobie (sensibilitate la lumină); dureri de spate sau de picioare; comă sau chiar deces.
Există metode de tratament pentru această afecțiune?
De cele mai multe ori, tratamentul anevrismului cerebral depinde de mărimea și tipul, adică dacă este hemoragic sau nu, vasului de sânge afectat, de la localizarea acestuia, de gradul de severitate și de vârsta sau afecțiunile asociale ale pacientului. În cazul anevrismului fără hemoragie, analgezicele pot ajuta la ameliorarea durerilor de cap și a celor oculare, afirmă dr. Oana Cuzino.
Mai mult de atât, se poate lua în considerare intervenția chirurgicală, dacă anevrismul este accesibil, pentru a repara sau sutura vasul de sânge afectat, procedură care previne mărirea vasului de sânge și ruperea acestuia. Astfel de procesuri sunt clippingul chirurgical și coilingul endovascular. Acest articol are scop informativ, cu mai multe detalii te poate ajuta un medic specialist.
Ambele proceduri prezintă riscuri potențiale, în special hemoragie cerebrală sau blocarea circulației sângelui către creier, pe care medicul i le va prezenta detaliat pacientului înainte de intervenție. Diferența dintre cele două este că, spre deosebire de clipping chirurgical, coilingul endovascular este mai puțin invaziv și considerat mai sigur, dar există un risc mai mare de repetare a procedurii pentru repararea anevrismului.
De asemenea, pentru a reduce riscul de anevrism cerebral, se impune limitarea consumului de carne grasă de vită, a alimentelor prăjite, a produselor de tip fast food și a celor bogate în zahăr și carbohidrați complecși.