O schemă corectă de tratament pentru un chist ovarian se stabilește în funcție de vârsta pacientei, dimensiunea și tipul formațiunii, simptomele prezentate și riscul de complicații. În majoritatea cazurilor, chisturile sunt benigne și pot să dispară fără nevoia unei intervenții. Chistul ovarian este cel mai frecvent întâlnit la femeile de vârstă fertilă, dar poate să apară la orice vârstă.
Chistul ovarian este o formațiune plină cu lichid care se dezvoltă la nivelul ovarului și care, de cele mai multe ori, este descoperită întâmplător în timpul unui consult ginecologic. Evoluția sa depinde de cauza apariției și de particularitățile fiecărei paciente. Deși multe chisturi nu provoacă simptome și nu necesită tratament, există situații în care pot apărea complicații precum ruperea sau torsiunea ovariană.
Ce presupune stabilirea unui tratament pentru un chist ovarian
Potrivit Centrului Medical Regina Maria, pentru stabilirea unui plan corect de tratament, medicul începe cu un consult ginecologic și o ecografie pelvină, care reprezintă principala metodă de investigare. Ecografia arată dimensiunea, forma și structura chistului și ajută la diferențierea unui chist simplu, plin cu lichid, de unul complex, care poate conține componente solide. În funcție de rezultat, pot fi recomandate investigații suplimentare precum rezonanța magnetică sau tomografia computerizată, mai ales dacă există suspiciuni privind natura formațiunii.
În anumite cazuri, medicul poate recomanda analize de sânge pentru determinarea markerilor tumorali, cum ar fi CA125 sau scorul ROMA, mai ales la femeile aflate la menopauză. Aceste teste nu confirmă singure diagnosticul de cancer, dar pot orienta medicul în stabilirea conduitei terapeutice.
Cele mai frecvente sunt chisturile funcționale, care apar în legătură cu ciclul menstrual. Chisturile foliculare se formează atunci când foliculul nu eliberează ovulul, iar cele luteinice apar după ovulație, la nivelul corpului galben. Acestea se remit, de regulă, spontan în câteva săptămâni sau luni.
Există însă și chisturi patologice, precum cele dermoide, care pot conține diferite tipuri de țesut, chistadenoamele, care pot ajunge la dimensiuni mari, sau endometrioamele, asociate cu endometrioza și dureri menstruale intense.
Simptomele variază în funcție de mărime și tip. Multe chisturi sunt asimptomatice, dar atunci când cresc pot provoca dureri abdominale, senzație de presiune, balonare, disconfort la contact sexual sau dereglări ale ciclului menstrual. În caz de ruptură sau torsiune ovariană, durerea apare brusc, este intensă și poate fi însoțită de greață, vărsături, febră sau stare de slăbiciune.
Procedura de recuperare
Alegerea metodei de tratament depinde de mai mulți factori, printre care vârsta pacientei, dorința de a avea copii, dimensiunea chistului, aspectul ecografic și simptomele prezente. În cazul chisturilor funcționale mici, la femeile tinere, se recomandă de obicei monitorizarea prin ecografii periodice. Multe dintre aceste formațiuni dispar de la sine în decurs de 2-3 luni, fără a fi nevoie de intervenție.
Tratamentul medicamentos poate include anticoncepționale, care au rolul de a opri ovulația și de a preveni apariția altor chisturi, susține Centrul Medical Regina Maria. Este important de menționat că acestea nu reduc dimensiunea unui chist deja existent. Pentru ameliorarea durerii, medicul poate recomanda antiinflamatoare sau alte medicamente calmante, în funcție de intensitatea simptomelor.
Intervenția chirurgicală este indicată atunci când chistul este mare, persistă după perioada de monitorizare, crește în dimensiune sau provoacă dureri severe. Laparoscopia este metoda preferată, deoarece este minim invazivă, presupune incizii mici și permite o recuperare rapidă, de obicei în aproximativ o săptămână.
În cele mai multe cazuri, ovarul este păstrat intact. Laparotomia, intervenția clasică prin incizie abdominală mai mare, este recomandată atunci când formațiunea este foarte voluminoasă sau când există suspiciune de cancer.
Prin urmare, un tratament corect pentru tratarea unui chist ovarian se face doar după un consult amănunțit a medicului specialist, informațiile furnizate având strict rol informativ.