Ce rumeguș este bun pentru afumat? Iată ce lemn nu trebuie să folosești

Afumarea cărnii a devenit o metodă de preparare și conservare din ce în ce mai populară, de aceea, este important să știi ce rumeguș este bun pentru afumat, astfel încât să ai parte de un preparat perfect.

Alegerea lemnului influențează gustul, culoarea și calitatea preparatului final. Unele tipuri de rumeguș oferă o aromă fină, dulceagă, în timp ce altele pot da un gust amar sau chiar toxic.

Iată ce rumeguș este bun pentru afumat

Pentru a obține un gust autentic, rumegușul trebuie ales din lemn de esență tare, bine uscat, fără lacuri, vopsele sau rășini. Cele mai recomandate tipuri sunt fagul, cireșul, stejarul, părul, mărul, iar uneori se pot combina pentru un miros mai complex.

Rumegușul de fag este considerat unul dintre cele mai bune pentru afumat, întrucât oferă un fum blând, stabil, fără gust amar. Carnea afumată cu fag capătă o culoare frumoasă și o aromă echilibrată. Acesta este folosit pentru afumături din porc, cârnați, pește și chiar brânzeturi.

Rumegușul de stejar oferă o aromă mai intensă și ușor robustă. Este potrivit în special pentru carne roșie, pastramă, mușchi sau costițe. Totuși, stejarul trebuie folosit cu măsură, întrucât fumul lui poate deveni ușor puternic dacă afumarea este lungă. Află și cum poți face o afumătoare acasă.

Rumegușul din pomi fructiferi (măr, păr, cireș, vișin) este ideal pentru afumarea păsărilor, peștelui și a brânzeturilor, datorită parfumului dulce, delicat și ușor fructat. Acest tip de rumeguș este preferat de cei care vor o aromă fină și naturală, fără un gust greu.

Important de menționat este și ce nu ar trebui să folosești niciodată, și anume, rumeguș de conifere, întrucât rășinile lor eliberează un fum amar și compuși iritanți. De asemenea, trebuie evitat lemnul provenit din mobilier, podele sau resturi industriale, întrucât pot conține adezivi și lacuri nocive.

Ce mai trebuie să știi despre procesul de afumare

Și cantitatea și textura rumegușului contează, întrucât acesta ori arde prea prepede, ori cel foarte gros nu produce suficient fum. Ideal este să fie mărunțit mediu și să fie bine uscat, iar pentru o ardere uniformă, se așează într-un strat aerisit, nu înghesuit.

Pe lângă tipul de rumeguș, modul în care acesta este utilizat influențează rezultatul final. În general, acesta trebuie umezit ușor înainte de a fi pus în afumătoare, pentru a produce fum dens și lent, nu flacără. Flacăra usucă și întărește preparatul, în timp ce fumul lent conferă aromă și culoare plăcută.

Pentru afumarea la rece, temperatura fumului nu trebuie să depășească 20-25 de grade Celsius, ideal pentru cârnați, slănină sau brânzeturi. Pentru afumarea la cald, temperatura poate urca între 60-80 de grade Celsius, potrivită pentru carne care trebuie gătită și pe interior.

Cârnații pot necesita 8-12 ore, în timp ce bucățile mari de carne pot necesita câteva zile, în etape controlate. Brânzeturile se afumă de obicei mai puțin, pentru a nu se topi și pentru a nu căpăta un gust prea intens.

Află și cât se ține carnea la sare înainte de afumat.

Un truc este să alternezi esențele, de exemplu, fag amestecat cu măr sau păr, pentru o aromă echilibrată. De asemenea, este important să cureți periodic afumătoarea pentru a evita acumularea de funingine amară.

Ce rumeguș este bun pentru afumat depinde de gust și de preparat, dar în general fagul, stejarul și pomii fructiferi sunt cele mai recomandate alegeri.