Ce se întâmplă cu școlile doctorale din România? Sunt ele competitive la nivel internațional?

Conf. univ. dr. Octavian Mădălin Bunoiu, președintele ARACIS a abordat un subiect destul de controversat la nivel național. Despre școlile doctorale și despre modul în care acestea concurează internațional.

Președintele ARACIS a explicat faptul că a existat un proces de analizare a școlilor doctorale în România care, din punct de vedere metodologic stau foarte bine la nivel european. Totuși lucrurile nu stau atât de bine atunci când vorbim despre rezultatele cercetărilor.

Evaluarea studiilor doctorale a fost amânată ani de zile

Conf. univ. dr. Octavian Mădălin Bunoiu, președintele ARACIS a explicat, pas cu pas cum evaluarea școlilor doctorale a fost amânată de mai mult timp, deși Legea Educației prevedea o evaluare la 5 ani.

 Din punct de vedere legislativ, evaluarea studiilor doctorale a fost precizată în Legea Educației nr 1 din 2011 la acel moment considerându-se acreditate toate structurile doctorale care existau în acel moment, urmând ca acelea să fie evaluate după 5 ani de zile. Termenul nu a fost respectat, a fost prorogat termenul până când s-a spus că trebuie să evaluăm studiile doctorale. La acel moment s-a intrat într-un proces care a durat destul de mult. În 2017-2018 la o întâlnire a rectorilor s-a spus că ARACIS trebuie să lucreze pentru o metodologie de evaluare a studiilor. A fost o lungă călătorie care a fost perturbată la un anumit moment, când lucrurile păreau foarte clare. Procesul a fost unul extrem de complex la care a participat foarte multă lume, au existat o mulţime de iterații între ARACIS şi diverşi parteneri cum ar fi consiliul rectorilor, sau la universități, la angajatori sau reprezentanțele studențești care au fost permanent implicate. Au existat discuţii cu diverşi miniştri ai Educației, unii dintre ei au fost de un sprijin real, alţii blocând acest procest. De abia la sfârșitul anului 2020 am reuşit să finalizăm toate aspectele, iar după aceea, în 6-7 luni am reuşit să finalizăm procesul de evaluare a tututor instituţiilor de studii de doctorat care au depus cereri pentru procesul de evaluare. Suntem în situaţia în care analizăm rezultatele obținute de universități. La CMR la Iași o să facem o scurtă prezentare, a transmis conf. univ. dr. Octavian Mădălin Bunoiu.

Patru elemente importante pe care s-a bazat metodologia

În continuare, Conf. univ. dr. Octavian Mădălin Bunoiu, președintele ARACIS a precizat faptul că au existat patru piloni foarte importanți pentru verificare școlilor doctorale. Vorbim despre verificarea resursei umane, etica educațională, dar și internaționalizarea școlilor doctorale:

Au fost patru elemente pe care s-a bazat această metodologie. Unul dintre piloni a vizat chestiunile de ordin formal, să ne asigurăm că din perspectiva admiterii, din perspectiva finalizării, a parcursului, a susţinerii tezelor de doctorat, a modului în care informațiile sunt transmise transparent către studenți. Este un pilon foarte important.

Un alt element a vizat resursa umană, aici ne referim atât la conducătorii de doctorat care trebuie să îndeplinească anumite condiții, dar și din perspectiva doctoranților. Au fost introduși indicatori care vizează în mod direct zona de resurse umane.

O a treia componentă este cea de internaționalizare. Dacă România îşi dorește să aibă un sistem de educație care să nu fie doar vizibil dar și competitiv la nivel european, este necesar să racordăm rezultatele la instituțiile internaționale. Asta înseamnă să ai mobilități multe ale cadrelor didactice și a studenților, participări la conferințe, congrese, la școli de vară sau la alte tipuri de mobilități. Trebuie să ai articole publicate în limbi de circulație internațională.

Al patrulea pilon a vizat aspectele care ţin de etică educațională. Aici am venit cu o serie de indicatori care să vizeze chestiunile ce ţin de plagiat, să ţinem cont de ce măsuri a luat instituția când a sesizat aceste abateri, au fost 30 de indicatori.

Aș vrea să vă spun că dacă facem o analiză la UE stăm bine din punct de vedere metodologic pentru că sunt alte aspecte care țin de calitatea cercetării sunt date de topuri în care nu ne regăsim foarte bine. Nu sunt foarte multe ţări în Europa care să aibă un sistem integrat şi coerent al studiilor doctorale. Vom putea trage o serie de concluzii şi putem să venim cu soluţii.

Cazurile de plagiat sunt mai puține decât cazurile în care un doctorant muncește pentru teză

Conf. univ. dr. Octavian Mădălin Bunoiu a precizat faptul că tezele de doctorat plagiate reprezintă cazuri marginale. Președintele ARACIS vine dintr-o sferă tehnică în care doctoranzii lucrează și 12 ore pe zi în laborator pentru tezele lor de doctorat:

În mod normal, aici o să fac o paranteză de ordin istoric. Studiile de doctorat reprezintă apogeul carierii unui tânăr care dorește să îşi desăvârșeze studiile într-un anumit domeniu. Din momentul ce ai făcut ciclul de licență, după ce te-ai specializat într-o zonă de masterat. În cazul studiilor doctorale, tu, doctorantul, îţi alegi o temă care va aduce un aport suplimentar în domeniul respectiv. Există domenii, situații punctuale de teze de doctorat nu întâlnim acest aspect, nu întâlnim element de originalitate. De aici au izvorât aceste discuţii din jurul școlii de doctorat. Desigur, de cele mai multe ori avem tendința să ne raportăm spre acele cazuri care, îmi place să cred că sunt marginale. Îmi place să cred că marea majoritate a tezelor de doctorat sunt făcute dintr-o perspectivă pe care am descris-o mai devreme. Este adevărat că zona mea de experiență se regăseşte în zona științelor exacte, pentru noi la fizică este total anacronic să te gândeşti că o teză de doctorat se face altfel decât lucrând 4-5 ani de zile pe un subiect, lucrând în laborator cu un program de 6-8-12 ore de lucru pe zi, sau cam așa se face o teză în acest domeniu. Sunt tot felul de situaţii de care auzim şi mi se par ciudate, a conchis președintele ARACIS.