Porumbul este bogat in acizi grasi nesaturati (85 — 90%), contine multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, vitamina K, fier, fosfor, magneziu, zinc, potasiu si fibre. Chiar daca prin fierbere isi pierde din substantele nutritive, peste 60% dintre acestea se pastreaza.
Are proprietati astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice, fiind utilizat in primul rand ca aliment (cereala) si apoi ca planta medicinala. El a fost indelung utilizat in bucataria traditionala romaneasca prin faina de malai gatita.
Are efect impotriva stresului fiind bogat in vitaminele din grupa B, mai ales in vitamina B1, care are actioneaza asupra functionarii sistemului nervos, a muschilor, a inimii si asupra productiei de globule rosii. Prin continutul de vitamina E, ne protejeaza impotriva artritei, scade nivelul colesterolului reducand astfel riscul de ateroscleroza si, implicit, de infarct. Ajuta si la procesul de reinnoire al celulelor. Mai mult, porumbul fiert contine si potasiu, necesar pentru buna functionare a muschilor si a inimii.
Gastrita hiperacida si ulcerul sunt ameliorate de consumul de mamaliga calda in loc de paine, malaiul avand, pe langa efectul de reducere a aciditatii, si o actiune usor calmanta, sedativa.
Carbohidratii cuprinsi in porumb dau energie si nu permit depunerea grasimii. Un consum moderat poate duce chiar la scaderea in greutate pentru ca anumite molecule din compozitia porumbului grabesc degradarea grasimilor. Totodata, vitamina A, continuta in porumb, este un antioxidant natural foarte important pentru sanatatea ta si functionarea corecta a organismului, pentru un metabolism rapid, care te ajuta sa slabesti usor.
Datorita bogatiei in fibre, porumbul regleaza tranzitul intestinal. Este si un bun diuretic si, consumat in mod regulat, poate preveni retentia de apa in organism. Pentru detoxifiere este indicata si matasea de porumb, consumata sub forma de ceai.
Specialistii germani in biologie celulara vegetala de la Universitatea din Köln au descoperit recent prezenta in boabele de porumb a unor substante derivate ale acizilor arahidic si palmitic, extrem de importante pentru sanatatea organismului. Substantele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi grasi, ceto-acizi, rezultati din oxidarea acidului palmitic si arahidic.
Consumul de mamaliga regleaza concentratia de glucoza in sange, fiind de folos diabeticilor. Mamaliga este adjuvant in detoxifierea organismului si curatirea intestinelor. Efectul detoxifiant al substantelor din porumb usureaza efortul ficatului de neutralizare a substantelor toxice, reducand considerabil riscul la insuficiente si ciroze hepatice.
Porumbul nu contine gluten, deci poate fi consumat si de cei cu intoleranta sau boala celiaca si inlocuieste cu succes orezul, graul si alte cereale cu gluten. Ajuta in prevenirea cancerului la plamani datorita continutului mare de beta-cryptoxanthin. Protejeaza vederea, datorita zeaxantinei pe care o contine. Ajuta la mentinerea capacitatilor cognitive si incetineste procesul de imbatranire a creierului cu pana la 10%, datorita continutului mare de tiamine. Ajuta la intarirea sistemului imunitar si la prevenirea cancerului de colon. Influenteaza in bine starea de spirit. Vindeca raceala prin continutul de vitamina A. Femeile gravide isi pot asigura doza necesara de acid folic
Este recomandat sa consumam porumbul fiert simplu, nu alaturi de alimente cu continut mare de calorii. Un consum exclusiv de mamaliga pentru perioade indelungate de timp poate sa duca la aparitia unei boli numite pelagra. Pentru a fi evitata se recomanda consumul mamaligii impreuna cu lactate sau alte produse animale. Din punctul de vedere al valorii nutritionale, porumbul este sub necesar, de aceea nu se recomanda a fi oferit des bebelusilor. In stare cruda, poate produce alergii. Porumbul nu se afla pe lista alimentelor celor mai contaminate cu pesticide, ierbicide si ingrasaminte chimice. De asemenea, daca este modificat genetic, poate afecta fertilitatea, poate duce la imbolnavirea ficatului si a rinichilor, arata studii recente.
Intr-o postare pe Facebook, dr. Mihaela Bilic a propus sa ne reintoarcem la mamaliga. Daca nu mai vreti paine, incercati mamaliga.
Daca bunicii nostri mancau zilnic mamaliga si pretuiau faina pentru paine si cozonaci ca fiind de sarbatoare, astazi painea a ajuns atat de banala incat nu ii mai gasim nicio virtute. Daca tot ingrasa si are gluten, ce ati zice de o intoarcere la mamaliga?, a scris celebrul nutritionist.