Ce spun biologii din Iași despre scandalul de la canalul Bâstroe: „Este posibil să fie afectată partea de nord a Deltei, adică zone vitale pentru reproducerea peștilor, a vietăților”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Dragarea canalului Bâstroe a creat îngrijorare în rândul specialiștilor din România. Continuarea lucrărilor de dragare pe partea ucraineană a Dunării ar provoca o distrugere ireversibilă a biosferei din Delta Dunării. Este vorba, în special, de partea de nord a Deltei, adică zone vitale pentru reproducerea peștilor, a vietăților etc. Autoritățile din Ucraina au început lucrările de adâncire a canalului Bâstroe pentru a permite trecerea navelor de mare capacitate. Specialiștii din România trag un semnal de alarmă și spun că adâncirea până la 10 metri modifică în foarte mare măsură debitul și circulația apei, cu efecte dramatice asupra biosferei din Delta Dunării. În acest context, specialiștii ieșeni spun că aceste intervenții ar putea afecta biosfera Deltei Dunării

Navele fluviale, în special șlepurile, au voie să tranziteze canalul Bâstroe în urma unui acord între Ucraina și România, de vara trecută. Șlepurile pot naviga pe un șenal navigabil ce are o adâncime de maxim trei metri. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a susținut zilele trecute că instituția pe care o conduce are informații din care ar reieși că Ucraina vrea să mărească adâncimea canalului prin scoaterea mâlului.

Operațiunea ar permite accesul navelor maritime din Ucraina spre Marea Neagră pe această cale navigabilă. Informația nu a fost confirmată și de alte instituții ale statului român. Emanuel Baltag, coordonatorul Staţiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” Agigea a Universității „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) din Iaşi a oferit reporterilor BZI un punct de vedere vizavi de această situație.

„Lucrurile sunt incerte acolo. Dacă este vorba doar despre întreținerea canalului actual, nu are cu ce să afecteze, pentru că așa sunt toate canalele din Deltă”, a declarat Emanuel Baltag, coordonatorul Staţiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” Agigea a UAIC.

Biosfera Deltei Dunării ar putea fi afectată de lucrările de adâncire de la canalul Bâstroe

Emanuel Baltag, coordonatorul Staţiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” Agigea a UAIC, a vorbit despre cum ar afecta eventualele lucrări de adâncire viața, nu doar în canal, ci și în rezervația biosferei Delta Dunării.

„Dacă se întâmplă să îl adâncească foarte mult, atunci, într-o măsură, dar și așa trebuie făcute studii, este posibil să fie afectate anumite zone din Deltă, zonele cu apă mică. În special e vorba de partea de nord a Deltei, adică zone vitale pentru reproducerea peștilor, a vietăților. Acesta este un proiect mai vechi, nu știu dacă ei vizează acest lucru, s-a discutat foarte mult… Trebuie văzut, trebuie să știm ce anume au ei în plan pentru a trage niște concluzii”, a adăugat Emanuel Baltag, coordonatorul Staţiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” Agigea a UAIC.

Miza Ucrainei

Statul vecin ar avea nevoie să mărească adâncimea canalului pentru a putea scoate navele maritime direct din porturile fluviale în Marea Neagră. În acest moment, Brațul Sulina este traseul urmat de navele ucrainene pentru a ieși din porturile fluviale spre Marea Neagră.

Spre exemplu, astă vară, Sulina era blocată de șlepuri și alte nave care încercau să scoată produse din Ucraina. În jur de 140-150 de nave așteptau să intre pe Brațul Sulina, ca să ajungă apoi în porturile de la Dunăre, de pe sectorul dintre Ucraina și România. Ulterior, pentru a debloca traficul, Kievul a cerut aprobarea Bucureștiului pentru a folosi canalul Bâstroe pentru vasele de transport de dimensiuni mici.

Pe calea fluviului, Ucraina a ales să-și încarce grânele în porturile fluviale (Izmail, Reni și altele), în barje, șlepuri cu o capacitate de peste o mie de tone. Din aceste porturi fluviale, navele trebuie să ajungă în Portul Constanța, unde încărcătura lor este transferată în navele de transport maritime (în general, cu o capacitate de minimum 30.000 de tone, însă pot ajunge și până la 100.000 de tone). Brațul Sulina nu a beneficiat niciodată de un trafic asemănător.

Canalul a fost închis chiar aproape 14 ani (1991-2005), după scufundarea navei germane Rostock și eșecul autorităților române de a scoate din nisipul de pe fundul Dunării.