Cele mai rafinate soiuri românești de viță de vie. Ce tipuri de vin se regăsesc în România

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În funcție de culoarea strugurilor din soiurile românești de viță de vie, acestea se împart în două categorii: soiruri albe și soiuri roșii. Cele din urmă se pot împărți în alte două categorii: soiuri cu pulpă albă și soiuri cu pulpă roșie.

În România, legea permite utilizarea a 162 de soiuri românești de viță de vie pentru producerea vinului, însă, există peste 10.000 de soiuri de struguri cunoscute, primele 13 soiuri ocupă o treime din podgoriile lumii, iar primele 33 de soiuri ocupă jumătate din acestea.

Cele mai vechi soiuri românești de viță de vie

Unul dintre cele mai vechi soiuri românești de viță de vie este Băbeasca Neagră, răspândit la început în Moldova, în podgoria Nicorești, este un soi care poartă cu sine o istorie de secole întregi, mărturie stând chiar scrierile cronicarilor de la începutul secolului XIV.
Caracteristicile deosebite ale soiului nu au fost afectate major de trecerea timpului, ci au rezistat modernizării sortimentului.

Rafinamentul și persistența soiului Busuioacă de Bohotin sunt oferite mai întâi de originea sa veche, considerată a fi grecească, dar și de strădania descoperirii și înmulțirii sale în localitatea Bohotin din Moldova, de unde îi provine și numele.  Acest soi se cultivă astăzi în țara noastră mai ales în podgoriile Huși și Dealul Mare.
Vinul de Busuioacă obținut este un vin cu un gust deosebit, de culoare rubinie, dulce sau demidulce. Compușii fenolici dau complexitate vinului și o anumită asprime, aroma intensă subliniind nota delicată a acestui vin, cu un gust deplin. Suportă o învechire de aproximativ 8-15 ani, când atinge stadiul de excelență.

Feteasca Albă este un soi vechi românesc și este cel mai răspândit din țara noastră, consecință a adaptării complexe la condițiile climantice și de sol din podgoriile noastre. Prin urmare, se cultivă în numeroase centre viticole, în special în Transilvania, Moldova și chiar în podgoria Dealu Mare.

Un alt soi de viță de vie care își are originea din vremurile dacice este Feteasca Neagră, provenind prin selecție de viță sălbatică, acest soi românesc este cultivat cu succes și astăzi. Acest soi este perfect atât pentru mâncărurile de post, cât și pentru orice tip de preparat cu carne.

Din ce fructe sau flori se mai poate face vin

Dacă excludem strugurii, „vinul din fructe” se poate face din orice materie vegetală fermentată, căreia i-au fost adăugate mai mult sau mai puțin: zahăr, apă, drojdie și substanțe azotoase sau aromatizante. Aceste proces se realizează pentru a declanșa sau susține fermentația alcoolică.
Cu toate acestea, strugurii sunt singurele fructe care au destul zahăr și destulă apă, destul acid, destule arome, polifenoli, taninuri, vitamine și mai ales destule drojdii sălbatice cât să înceapă fermentația alcoolică fără niciun ajutor.

Vinul din fructe se poate face din fructe precum afine, afine și lămâie, căpșuni, aloe, coacăze, ananas, mere, morcovi, pere, rodii, de asemenea, din smochine se poate face un vin spumant delicios.
Contrar convingerii că vinul din coacăze negre este cel mai căutat, ce mai popular vin din fructe este vinul din căpșuni.

În ceea ce privește vinul de flori acesta se face din liliac, salcâm, soc, pepedie sau trandafiri. Toate vinurile din fructe și flori conțin alcool și majoritatea sunt folosite în scopuri medicinale, dar, indiferent din ce materie primă s-ar face, vinul este un produs pe placul multor oameni.
Cu toate acestea, soiurile românești de viță de vie nu vor putea fi niciodată înlocuite de vinurile din fructe, deși, utilizarea lor ca băuturi de agrement începe să fie din ce în ce mai răspândită.