„Chirița în provinție” se joacă, din nou, cu sala plină la Teatrul Național. Spectacolul numără peste 80 de reprezentații pe scena de la Iași

Spectacolul „Chirița în provinție”, în regia lui Ion Sapdaru, va putea fi văzut vineri, 28 noiembrie, în Sala Mare a Teatrului Național din Iași. Piesa de teatru scrisă de Vasile Alecsandri este una dintre cele mai iubite spectacole ale Teatrului din Iași.

Deși a trecut mai bine de un secol și jumătate de la momentul în care Vasile Alecsandri a scris-o, piesa „Chirița în provinție” rămâne unul dintre spectacolele care reușesc să umple sala chiar și în prezent, după mai bine de 80 de reprezentații în cei opt ani de când se joacă pe scena Teatrului Național din Iași. Vineri, 28 noiembrie, actorii Teatrului Național „Vasile Alecsandri” vor repune în scenă spectacolul, care face parte din blazonul instituției.

Încă o dată, spectacolul „Chirița în provinție” se joacă cu sala plină

Vineri, 28 noiembrie 2025, în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași, spectacolul „Chirița în provinție” va face ieșenii să râdă pentru al 8-lea an. Faptul că piesa scrisă de Vasile Alecsandri acum 173 de ani este unul dintre cele mai iubite spectacole de publicul ieșean se observă din biletele care au fost vândute în totalitate și de data aceasta.

Fenomenul acesta nu este întâmplător. Publicul ieșean continuă să revină la Chirița, personajul care a depășit barierele timpului, datorită faptului că spectacolul a rămas la fel de actual, după cum afirmă secretarul literar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași, Cristina Rădulescu.

„Textul «Chiriței în provinție», atât în actuala montare, semnată de Ion Sapdaru și cu Horia Veriveș în rolul titular, cât și în cele anterioare, în care Matei Millo, Miluță Gheorghiu, Petru Ciubotaru și Teodor Corban se metamorfozau în celebrul personaj, este unul reprezentativ pentru creația lui Vasile Alecsandri, patronul nostru spiritual. Nu cred că autorul s-a gândit, acum 173 de ani, când a scris textul, că tipul Chiriței ambițioase, care își dorește să parvină cu orice preț, că tipul Chiriței prizoniere între obiceiurile neaoșe și cele «evropenești» va străbate secole. Iată, însă, că acest lucru se întâmplă. Multe dintre metehnele societății au rămas aceleași, iar teatrul continuă să le sancționeze terapeutic”, a declarat Cristina Rădulescu, secretar literar al Teatrului Național din Iași.

Faptul că un text născut într-o epocă complet diferită de a noastră continuă să umple sala de spectacol transmite că personajul Chiriței este mai mult decât o figură comică, ci devine o oglindă a unei societăți care, deși se află în continuă schimbare, rămâne dominată de aceleași subiecte.

Elementele tradiționale, combinate cu accente moderne

Când vine vorba despre publicul tânăr, spectacolul „Chirița în provinție” continuă să atragă atenția, Teatrul Național încercând mereu să aducă pe scenă, în rolul extraordinar al Chiriței, actori îndrăgiți pentru toate generațiile.

„Teatrul din Iași a avut grijă ca fiecare generație să aibă «Chirița» ei, iar acest personaj îndrăgit este acum jucat de un actor carismatic și la fel de îndrăgit, Horia Veriveș, cu un dar neprețuit al disponibilităților comice, alături de trupa care îl secondează cu însuflețire. Iar publicul tânăr a fost întotdeauna un pariu câștigător pentru scena de la Iași”, a povestit Cristina Rădulescu.

Cât despre elementele tradiționale pe care Teatrul din Iași le-a păstrat pentru îndrăgitul spectacol, cel mai de seamă este dominația certă a partiturii Chiriței interpretate în travesti. În cei opt ani de când piesa de teatru face parte din repertoriul Naționalului, au existat doar două excepții de la această regulă. De asemenea, detaliile realiste, cum ar fi calul în carne și oase, decorul, costumele, fac și ele parte din același segment îmbogățit cu accente actuale.

Importanța prezenței textelor clasice în repertoriul teatrului este esențială, iar ceea ce înțelegem astăzi prin dramaturgie s-a născut chiar în epoca lui Alecsandri.

Piesa „Chirița în provinție” de Vasile Alecsandri reunește o galerie de tipologii umane remarcabile, pe care actorii ieșeni, împreună cu regizorul, reușesc să o construiască impecabil, drept dovadă fiind dorința publicului de a vedea și revedea spectacolul și de data aceasta.