Cina cea de Taină are un mesaj secret. Leonardo Da Vinci a dezvăluit totul

Există un motiv bun petru care marile opere de artă au inspirat numeroase teorii ale conspirații sau povești misterioase.

Conform ultimelor descoperiri științifice, Michelangelo, da Vinci, Van Gogh și toți ceilalți – considerați oricum geniali – au fost și mai buni decât credea lumea.

Astfel, în tabloul lui Leonardo Da Vinci, ”Cina cea de Taină”, el spune că există aluzii despre orice, începând cu ultimii ani din viața lui Iisus Hristos până la data precisă când lumea se va sfârși.

Una dintre teorii are însă și susținere științifică, conform BBC. Muzicianul italian Giovanni Maria Pala a descoperit că, în tablou, există șanse foarte mari să se ascundă o mică partitură muzicală.

Astfel, dacă deasupra tabloului sunt trasate cele cinci linii ale portativului, mâinile apostolilor și bucățile de pâine de pe masă se află exact în poziția unor note muzicale. Citite de la stânga la dreapta, aceste note muzicale dau naștere unei melodii de aproximativ 40 de secunde, asemănătoare unui recviem, pe care Giovanni Maria Pala îl descrie drept ”o coloană sonoră care evidențiază patimile lui Iisus”.

Alessandro Vezzosi, directorul muzeului Da Vinci din Toscana, spune că teoria este ”plauzibilă”. ”Există riscul să vedem ceva ce nu există, dar este evident că spațiile din tabloul sunt împărțite armonios. Când ai proporții armonioase, poți găsi muzică”.

Zece lucruri inedite despre Leonardo Da Vinci

1. Numele complet al maestrului este Leonardo di ser Piero da Vinci. Acesta a fost fiul unui notar bogat, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, şi al Caterinei, o ţărancă, despre care se crede că muncea pe moşia tatălui său. “da Vinci” înseamnă din oraşul Vinci, de aceea este indicat, atunci când îi este prescurtat numele, să se folosească Leonardo.

2. Toate însemnările sale sunt scrise invers. Se pare că făcea acest lucru pentru a nu-i fi furate ideile. A dezvoltat atât de bine această tehnică încât nu mai avea nevoie de oglindă pentru a scrie astfel.

3. Era dislexic, dar acest lucru nu l-a împiedicat să devină un geniu universal, şi ambidextru, fiind capabil să scrie cu o mână şi să deseneze cu cealaltă, în sensuri diferite, în acelaşi timp, potrivit romanialibera.ro.

4. Deşi un lucru de-a dreptul neobişnuit pentru vremurile sale, Leonardo da Vinci era vegetarian. Alesese acest mod de viaţă din considerente umanitare. De asemenea, obişnuia să cumpere păsări în colivie de la diverşi comercianţi şi să le elibereze.

5. Era fascinat de corpul uman şi de găsirea acelui loc din trup în care sălăşluieşte sufletul. A disecat multe cadavre, iar în urma acestor experimente a rezultat unul dintre cele mai faimoase desene ale sale, Omul Vitruvian. Pe lângă faptul că desenul releva observaţii legate de simetria corpului uman, acesta reprezintă echilibrul dintre materialitate şi spiritualitate, ce se regăseşte în om. Figura cu patru braţe şi patru picioare subliniază uniunea dintre om şi natura să subtilă, spirituală sau profundă, într-un mod activ, prin acţiune înfăptuite de acesta.

6. Leonardo era un perfecţionist desăvârşit şi ducea în suflet o nelinişte continuă. Cele mai multe, dacă nu toate operele sale, au rămas neterminate. În timp ce lucra la o invenţie sau la un tablou, îi veneau în minte alte şi alte idei, astfel lăsând baltă ce a început. Deşi a trăit 67 de ani, a lăsat în urmă mai puţine opere faţă de alţi artişti, care au murit tineri.

7. Era obsedat de război. Multe dintre invenţiile sale, cum ar fi tancul sau mitralieră, au legătură cu acest domeniu.

8. Leonardo a fost primul care a dat o explicaţie pentru faptul că cerul este albastru. Acesta aparenta este determinată de felul în care se reflecta lumina Soarelui în atmosfera Pământului.

9. Maestrul a dezvoltat noi tehnici de pictură şi formule de vopsele. Datorită experimentelor în acest domeniu, multe dintre operele sale s-au deteriorat mai repede decât ar fi trebuit. Acesta este cazul “Cinei cea de taină”, care a început să se dezintegreze aproape imediat ce a fost creată. În cazul frescei, artistul nu a urmat tehnică tradiţională, totodată eficienta, a culorilor pe bază de apă aplicate direct pe gips ud, ci a folosit culori pe bază de ulei pe o suprafaţă realizată în mare parte din gips, bitum şi răşină. Opera s-a fărâmiţat şi cojit atât de mult, încât la un moment dat s-a crezut că nu mai poate fi salvată.

10. Leonardo da Vinci nu şi-a făcut niciun autoportret în tinereţe, de aceea specialiştii au fost nevoiţi să ia în considerare şi să testeze unele teorii conform cărora artistul şi-ar fi inclus chipul în câteva dintre operele sale. Istoricul de artă american, Ross King, susţine că a descoperit chipul lui Leonardo da Vinci în “Cină cea de taină“. Acesta declară că în celebra pictura Leonardo da Vinci ar putea fi apostolul Iacob şi apostolul Toma, conform DailyMail. Îşi bazează afirmaţia pe un poem scris în 1490 de un prieten al maestrului, Gasparo Visconti. În versurile poeziei, autorul face glume pe seama unui artist necunoscut care îşi foloseşte propriul chip în picturi.