Cine primește sporul de antenă: 6 miliarde de lei pe an pentru riscuri „invizibile”

Într-un context economic marcat de dezechilibre bugetare și presiuni fiscale tot mai mari asupra populației, statul român continuă să cheltuie anual aproximativ 6 miliarde de lei pentru acordarea controversatului spor de antenă. Acest beneficiu salarial, inițial gândit pentru a compensa expunerea la radiații electromagnetice în anumite domenii specifice, s-a transformat într-o formă mascată de creștere salarială în aparatul public.

Cine primește sporul de antenă, în România

Deși poate fi justificat în structuri militare, telecomunicații, aviație sau în cazul unor cadre medicale expuse real la radiații, sporul de antenă este astăzi acordat în masă angajaților din instituții civile unde nu există niciun pericol documentat. În multe cazuri, este vorba de simpli funcționari care lucrează în birouri obișnuite, dar primesc lunar un bonus de 15% din salariul de bază, pe motiv că ar exista antene pe acoperișul clădirii.

RomaniaTV

Zile libere de care nu ştiai: Cum poţi să iei bani fără să mergi la job două zile. Alte concedii pe care poţi să le ceri oricând

Observatornews.ro

Cine vor fi miniştrii din Guvernul Bolojan. Un corporatist specializat în marketing, propus de USR la Apărare

Dominic Fritz, președintele interimar al USR, a criticat această practică, aducând subiectul în discuție după consultările de la Cotroceni. Acesta a respins ideea unei creșteri a TVA și a propus în schimb eliminarea cheltuielilor nejustificate din bugetul de stat.

„Înainte să creștem TVA cu un punct și să câștigăm 7 miliarde de lei, haideți să tăiem sporul de antenă și câștigăm 6 miliarde de lei. Și mai sunt și altele”, a declarat el, subliniind caracterul arbitrar și inechitabil al acestei alocări.

Potrivit unei investigații Ziare.com, numeroase instituții publice acordă acest spor fără o justificare tehnică solidă. La Guvernul României, angajații din aparatul premierului beneficiază de sporuri pentru „condiții vătămătoare”, în ciuda salariilor deja mari. La Consiliul Concurenței, peste 260 de angajați primesc lunar până la 1.500 de lei în plus pentru presupusele radiații emise de antenele telecom instalate pe acoperișul Casei Presei, clădire în care își desfășoară activitatea.

Și la Avocatul Poporului, instituție cu activitate pur administrativă, sporul de antenă a devenit aproape o normă, fiind acordat aproape tuturor salariaților. Aceeași situație se regăsește și la Curtea Constituțională, unde de la judecători până la șoferi și curieri, toți primesc spor pentru „condiții vătămătoare”. Un șofer al CCR, de exemplu, cu un salariu brut de peste 7.200 de lei, primește încă 952 de lei ca bonus pentru radiații teoretice.

Nici Curtea de Conturi nu face excepție: funcționarii de rang mediu primesc sporuri consistente, singurii excluși fiind cei din conducerea instituției, care oricum au venituri mari și nu mai „simt” radiațiile. În Parlament, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, sute de angajați sunt remunerați suplimentar pe baza acelorași motivații discutabile.

Acest fenomen ridică serioase semne de întrebare în ceea ce privește eficiența și corectitudinea cheltuirii banului public. Într-o perioadă în care se discută despre majorarea taxelor și reducerea investițiilor, menținerea acestor sporuri pentru riscuri neverificate arată rezistența sistemului public la reformă și lipsa de voință politică în a corecta abuzurile salariale.

Sporul de antenă a devenit simbolul privilegiilor nemeritate din administrația românească și al distanței tot mai mari dintre sistemul bugetar și realitățile economice trăite de restul societății. Reformarea sa, împreună cu alte beneficii acordate discreționar, ar putea aduce economii semnificative și ar reprezenta un pas real spre echitate și responsabilitate fiscală.