Cine rămâne cu casa bunicii după trecerea în neființă a acesteia? Avocata Delia Traglă ne explică cum se împarte moștenirea!

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Dezbaterea moștenirii este și a fost dintotdeauna un subiect de interes, dar controversat. În lipsa unui testament, pot apărea deseori neconcordanțe

Împărțirea moștenirii este un subiect des discutat, însă cine rămâne cu casa bunicii după decesul acesteia? În cadrul întâlnirilor de familie, deseori se ajunge și la subiectul dezbaterii moștenirii. Avocata Delia Traglă ne explică cum se procedează, în funcție de gradul de rudenie al urmașilor.

Cine rămâne cu casa bunicii după trecerea în neființă a acesteia?

Lipsa unui testament nu împiedică realizarea succesiunii, întrucât legislația română stabilește clar cine sunt moștenitorii legali și ce drepturi au aceștia. Avocata Delia Traglă explică faptul că, în astfel de situații, moștenirea se transmite conform regulilor prevăzute de Codul civil, în funcție de gradul de rudenie cu persoana decedată.

„De regulă, copiii, soțul supraviețuitor și, în anumite situații, frații și surorile au drepturi succesorale stabilite de lege”, arată avocata.

Potrivit avocatei, atunci când există o înțelegere între moștenitori cu privire la bunurile care fac parte din patrimoniu și la cotele ce revin fiecăruia, procedura succesorală poate fi finalizată la notar, fără a fi necesară intervenția unui avocat. În aceste condiții, succesiunea se poate încheia într-un termen relativ scurt.

02:00

FOTO Putem ajunge victima furtului de identitate pe internet! Cum explică avocații ieșeni pericolul din spatele publicării datelor personale!

02:00, 01 Jun 2026

FOTO Divorț din cauza infidelității! Soluția instanței ține de conduita părinților și nu de relația extraconjugală!

„Totuși, atunci când există neînțelegeri privind întinderea patrimoniului, donații făcute în timpul vieții, contribuții la dobândirea bunurilor, validitatea unor acte sau modul de împărțire a moștenirii, consultarea unui avocat devine recomandată. Avocatul poate analiza documentele, poate explica drepturile succesorale și poate încerca soluționarea conflictului înainte de ajungerea în instanță”, a adăugat avocata.

În ceea ce privește casa bunicii, proprietatea se transmite către moștenitorii legali sau către cei numiți prin testament, dacă există unul. Dacă bunica nu a lăsat un testament, casa se împarte conform legii, prioritate având soțul supraviețuitor (bunicul) și copiii bunicii, nu nepoții direct.

Moștenitorii pot dezbate moștenirea în instanță

În condițiile în care moștenitorii nu pot ajunge la un consens, aceștia pot merge pe calea judecătorească. Totuși, această procedură are ca dezavantaj durata mai îndelungată, până când urmașii pot intra în posesia bunurilor din moștenire.

„Dacă nu se ajunge la un acord, succesiunea poate fi realizată pe cale judecătorească. În cadrul procesului, instanța va stabili masa succesorală, calitatea de moștenitor și cota care revine fiecărei persoane. Deși legea nu impune reprezentarea prin avocat, procedura poate deveni complexă, mai ales atunci când sunt implicate mai multe bunuri, evaluări, expertize sau dispute între rude”, a spus avocata.

Participarea la un proces pentru dezbaterea moștenirii nu obligă părțile să-și angajeze un apărător, întrucât nu este obligatorie asistența.

„Nu este obligatoriu ca fiecare moștenitor să fie reprezentat de un avocat. În multe cazuri, unul sau mai mulți moștenitori aleg să fie asistați juridic, iar ceilalți participă personal la procedură. Cu toate acestea, atunci când se dorește și o persoană consideră util să beneficieze de consultanță juridică proprie pentru a se asigura că drepturile sale sunt protejate, un avocat este chiar recomandat”, a completat Delia Traglă.

Legea stabilește cotele moștenitorilor

În funcție de numărul moștenitorilor și de gradul de rudenie, se va face împărțirea patrimoniului rămas de la defunct. Totodată, lipsa unui testament nu este un impediment în stabilirea cotei succesorale.

„Lipsa unui testament nu împiedică realizarea succesiunii, deoarece legea stabilește cine sunt moștenitorii și ce drepturi au. Prezența unui avocat nu este obligatorie, însă poate fi foarte utilă atunci când apar neînțelegeri sau când situația juridică a patrimoniului este complicată”, explică Delia Traglă.

Împărțirea moștenirii, lăsate de bunică în urma decesului, în lipsa unui testament, se împarte între moștenitorii legali, conform Codului civil. Nepoții nu sunt primii care o pot moșteni!